Revista >> Aprilie 2021 [Nr. 233] >> IT&C

Potențialul României de a fi lider tehnologic regional și prioritățile digitale ale sectorului public

Radu Ghitulescu

21 Aprilie 2021

Cu ocazia Microsoft Envision Forum 2021, oficiali, experți în tehnologie și lideri de business din România au vorbit despre oportunitățile pe care procesul de transformare digitală le poate genera pentru economia locală. Prilej de perspective și abordări diverse, care prefigurează oportunități reale de dezvoltare, accesibile nu doar companiilor IT.

„Acum este momentul în care România trebuie să își concentreze toate eforturile în direcția schițării unui deceniu modern, susținut de tehnologie, care să pună în centrul preocupărilor sale oamenii, pentru a construi noi șanse și oportunități pentru fiecare“, a declarat Alina Irma Orban, directorul general interimar al subsidiarei locale Microsoft.
O declarație care a poziționat din start România – prin potențialului pe care îl are în valorificarea tehnologiei și a inovațiilor digitale – drept una dintre temele centrale ale celei de-a opta ediții a Envision Forum. A fost o schimbare de perspectivă binevenită pentru a evidenția diferențele dintre așteptările unui jucător global de talia Microsoft și prioritățile oficiale la nivel local.

Paradoxul românesc
Philippe Rogge, președintele Microsoft pentru Europa Centrală și de Est, și‑a argumentat temeinic nivelul ridicat de așteptare pe care îl are de la țara noastră:
• România are un procent de absolvenți de științe, IT, inginerie și matematică peste medie, având 43% din absolvenți certificați STEM (comparativ cu media UE de numai 30%).
• România înregistrează un număr de 214.000 dezvoltatori software, depășind Statele Unite, India sau China în materie de număr de specialiști în IT per capita și ocupă locul 6 în lume.
• Aproximativ 20.000 de companii din România activează în sectoarele IT și consultanță.
• Industria IT din România contribuie cu 6% la PIB-ul țării și se estimează că va ajunge la 20% până în 2025.
• Numărul de posturi în IT va ajunge la 650.000 până în 2025, iar 70% dintre noile poziții vor fi în afara acestui sector (șicompaniile din celelalte industrii vor necesita aptitudini digitale pentru creșterea business-ului).

„Având atâta talent la dispoziție, de ce nu e România liderul în inovație al regiunii?“, s-a întrebat firesc-retoric oficialul Microsoft. Nu a insistat însă asupra cauzelor, ci a dezvoltat ideea oportunităților pe care transformarea digitală a economiei globală le generează și la nivel local: „Ne aflăm într-un punct de inflexiune în care fiecare țară trebuie să ia, aici și acum, decizii fundamentale care modelează viitorul pentru mulți ani înainte. Provocarea este uriașă pentru că trebuie să privim «dincolo de mâine» și să dăm curs talentelor – antreprenori, startup-uri, angajați etc. – pentru a inova și a reuși. (…) Lecția învățată în ultimele luni e că nu vom mai lucra sau învăța în aceleași moduri. Munca de tip hibrid va continua: managerii europeni se așteaptă ca numai 5% din angajați să se întoarcă permanent la birou. 95% din ei vor funcționa într-un mediu de lucru hibrid. Aceasta va fi următoarea noastră oportunitate – imaginându-ne business-ul viitorului trebuie să ne gândim la modalitățile de lucru care vor exista“, a argumentat directorul Microsoft ECE.

Exemple concrete și premise de lider
Rogge și-a susținut pledoaria despre potențialul României de a deveni un lider regional în inovație tehnologică nu doar cu date statistice, ci și cu două exemple concrete, prezentate ca modele prin care „agilitatea și ingeniozitatea oamenilor au transformat o provocare nemaintâlnită într-o oportunitate de business“.

Primul exemplu este cel al unei companii din domeniul serviciilor de sănătate – Regina Maria, cea mai mare rețea privată de clinici din România. Confruntată cu efectele pandemiei, care a limitat drastic capacitatea rețelei de a livra servicii medicale pacienților, compania a „construit“ în mai puțin de 10 zile o clinică virtuală, cu sprijinul Microsoft și al unui partener local. Rezultatul: 190.000 de programări în mai puțin de un an, peste 800 de programări medicale pe zi.

„Exemplele de acest fel arată că avem ce ne trebuie în România pentru a putea valorifica potențialul inovator al digitalizării. Ne indică exact tipul de gândire pe care trebuie să îl dobândim: inovație nu doar pe termen scurt, ci pentru viitor“, a explicat Rogge, care a mai precizat că Regina Maria a devenit și partener Microsoft în programul Academia Asistentelor, o universitate acreditată ce oferă cursuri practice folosind tehnologii AI și de Realitatea Augmentată pentru calificarea a 4.500 de asistente în următorii 5 ani.

Cel de al doilea exemplu prezentat a fost Key Way – o companie FinTech românească de dimensiuni medii, care oferă servicii de consultanță. Confruntată cu dificultăți la nivel de comunicare și în organizarea proiectelor ca urmare a efectelor pandemiei, compania a dezvoltat cu ajutorul Microsoft un ecosistem intern centralizat, care a crescut viteza și eficiența în livrarea serviciilor și luarea de decizii bazate pe date. Rezultatul: timpul de lucru per proiect a scăzut de la o săptămână și trei ședințe, la patru ore și o ședință. În plus, Key Way a deschis în 2020 trei sedii noi în Emiratele Arabe Unite, Spania și Columbia și și-a crescut echipă cu 60 de angajați.

Concluzia? „România are toate premisele de a fi unul din lideri. Haideți să colaborăm, să investim și să luăm decizii curajoase pentru viitor! Să formăm parteneriate care să ajute România să fie locul de unde să exportăm inovație și proprietatea intelectuală. Și să le facem atât de atractive, încât să nu mai exportăm talente“, a conchis directorul regional Microsoft.

Oportunități pe zona tehnologiilor AI
Tot despre potențialul de dezvoltare tehnologică a României – cu accent însă pe oportunitățile oferite de Inteligența Artificială – a vorbit și David Carmona, General Manager AI & Innovation la Microsoft: „Eforturile necesare pentru a depăși provocările în 2020 au fost uriașe în fiecare industrie. Am fost nevoiți să adoptăm schimbările plănuite pentru următorii ani în doar câteva luni, dacă nu chiar săptămani, și acest ritm nu va scădea. (…) România nu va face excepție, ci va accelera chiar și mai mult.
Potrivit unui studiu realizat de McKinsey, adoptarea tehnologiilor digitale a crescut cu 25 de puncte în România după pandemie, care ocupă astfel locul doi la nivel european. (…) Ultimele decenii au fost definite de transformarea digitală. Toate companiile au devenit companii de IT, dar IT-ul este definit în prezent de Inteligența Artificială. IA a luat amploare, fiind motorul principal al acestei transformări – aproximativ 60% dintre clienți au investit în IA în pandemie și ne așteptăm ca această tendință să se mențină când revenim la normalitate. Închipuiți-vă cât de important este acest lucru pentru România, care este pe locul al doilea în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește numărul de specialiști IT. Din această perspectivă, transformarea industriei de IT într-una de IA va constitui o oportunitate imensă pentru România!“

Statul nu trebuie să naționalizeze digitalizarea
Ciprian Teleman, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a fost prezent la Envision Forum 2021 și a prezentat prioritățile digitale în sectorul public pentru anul în curs: „Pot să vă anunț că Legea 5G a plecat pe circuitul de avizare și ne asteptăm să fie aprobată în scurt timp, ceea va descătușa restul proceselor care decurg și anume investițiile și implementarea unor tehnologii pe care toată lumea le așteaptă. Și Codul European al Comunicațiilor va fi adoptat în scurt timp, oferind practic operatorilor privați tot ce au nevoie pentru a-și dezvoltă planurile de afaceri. Tot anul acesta pregătim și legislația care va face posibilă utilizarea semnăturii digitale pe scară largă. Și pentru ca acest lucru să fie posibil, în momentul de față pregătim și legislația corespunzătoare, care este de fapt un regulament european privind identificarea de la distanță. (…) În luna august așteptăm noile cărți de identitate, un proiect care este în derulare la Ministerul Afacerilor Interne. Așteptăm de la noile documente de identitate să conțină, la un moment dat, și facilitatea de a putea fi folosite pentru a semna documente“, a precizat ministrul.