Revista >> Aprilie 2021 [Nr. 233] >> Antreprenoriat

Cine investește în start-up-urile tech din România?

Alexandra Cernian – Lector universitar, Facultatea de Automatica si Calculatoare

21 Aprilie 2021

2020 a fost cel mai activ an din punct de vedere al numărului de runde de finanțare pentru start-up-uri, iar trendul indică creștere în următorii ani. Numărul de runde de finanțare a crescut cu 51%, iar totalul investițiilor cu 6% față de 2019.

Creșterea ecosistemului VC în vreme de pandemie
Deși 2020 a fost un an complicat, ecosistemul capitalului de risc din România nu s-a speriat și a continuat, chiar accelerat, seriile de investiții în startup-uri. O analiză interesantă a fost realizată de How to Web și publicată în raportul Romanian Venture Report 2020.
Conform raportului, în 2020 s-au finalizat 59 de finanțări, cu un volum total de investiții de 30.4 milioane euro. Comparativ cu 2019, înseamnă o creștere cu 51% a numărului de tranzacții și o creștere cu 6% a volumului investițiilor.
Câteva elemente relevante despre finanțările din 2020:
● Numărul mare de start-up-uri care au luat finanțare pentru prima dată (39 din totalul de 59), în creștere cu 115% față de 2019.
● Volumul investițiilor în start-up-uri a crescut de la 5.65 milioane euro în 2019 la 13.92 milioane euro în 2020 - o creștere de aproape 150%.
● Valoarea medie a unei prime investiții a fost de 357.000 euro, de asemenea în ușoară creștere față de 2019.

Aceste tendințe confirmă evoluția pozitivă de la an la an, atât în ceea ce privește numărul de tranzacții, cât și valoarea investițiilor. Pe lângă faptul că numărul de start-up-uri crește în medie cu 20% de la un an la altul (potrivit EY), acestea devin din ce în ce mai bune și sunt mai dornice să atragă investitori și să scaleze rapid. În plus, anul 2020 a venit cu mai mult capital pe piața locală, lucru favorizat și de apariția mai multor grupuri de business angels și de platforma de equity crowdfunding Seedblink, care a intermediat aproape jumătate din rundele de investiţii de anul trecut.

3 start-up-uri au ridicat 35% din capital
În 2020, excluzând UiPath, 35% din capital a fost ridicat de trei startupuri:
TypingDNA, care a primit o investiție seria A de 6.2 milioane euro, condusă de fondul Gradient Ventures, care aparține Google. TypingDNA oferă soluții de autentificare biometrică bazate pe typingbiometrics (felul în care oamenii tastează) și inteligență artificială pentru aajuta companiile să autentifice clienții, sădetecteze și să prevină frauda.
Deepstash, cu o rundă de 3 milioane euro, condusă de fondul european Connect Ventures. Deepstash este o alternativă la rețelele de socializare tradiționale printr-o platformă de conținut în care oamenii se pot conecta în jurul ideilor, articolelor, videoclipurilor și podcasturilor.
Soleadify, care a primit o investiție de 1.35 milioane euro de la GapMinder și Day One Capital prin Seedblink. Soleadifyfoloseşte inteligenţa artificialăși machine learning pentru a crea o bază de date cu zeci de milioane de companii prin care să ofere soluții degenerare de leaduri, cercetare de piață, segmentare a clienților și monitorizare a industriilor.

Ecosistemul românesc, dominat de finanțări de tip seed
În 2020, 72% din totalul capitalului investit (21.87 milioane euro) a fost în runde inițiale (seed funding). Pentru o astfel de rundă, un start-up este, în general, la stadiul de MVP și, preferabil, a validat ideea prin proiecte pilot. Banii ridicați în astfel de runde sunt folosiți pentru a finaliza devoltarea produsului, a valida la scară largă acceptarea lui de către piață, pentru a stabili strategia de intrare pe piață și pentru a se poziționa bine pentru o rundă ulterioară de serie A.

Cu excepția UiPath, un singur start-up românesc a ridicat anul trecut o serie A, respectiv TypingDNA (6,2 milioane euro), însă nu din capital românesc, ci de la Gradient Ventures, fond de risc al lui Google, axat pe start-up-uri de inteligență artificială în stadiu incipient. În România încă nu există fonduri de investiții suficient de puternice pentru a conduce runde de serie A sau mai mare, ceea ce face ca majoritatea companiilor mature de pe piața locală să caute investitori pe piețe mai mari, în principal SUA.

Totodată, investițiile de tip pre-seed au scăzut față de 2019 - de la 3.3 milioane euro la 2.57 milioane euro – ceea ce înseamnă că investitorii români sunt reticenți în a investi în start-up-uri aflate încă la stadiul de idee. Vestea bună este totuși că ecosistemul de start-up-uri tech este foarte activ în zona de business-uri noi și acum există o mai mare varietate de incubatoare de afaceri și programe de accelerare care îi susțin. O posibilă soluție ar putea veni și din partea autorităților, prin programele de finanțare ca Start-up Nation, printr-o componentă care să susțină inovația bazată pe tehnologie. Astfel, s-ar accelera dezvoltarea produselor până la un nivel de maturite tehnologică (TRL) 5-6, de unde devine mai ușor pentru start-up să atragă investitori sau să acceseze oportunități de finanțare ca EIC Accelerator, odată ce are un prototip validat.

UiPath, un model de urmat
Din 2017, UiPath a strâns investiții de peste 1 miliard de dolari, de peste 12 ori mai mai mult decât valoarea totală strânsă de toate celelalte startup-uri locale. Până acum, finanțarile obținute de UiPath reprezintă peste 90% din finanțarea din ecosistemul de start-up-uri din România și a poziționat România printre primele 10 cele mai finanțate ecosisteme din Europa timp de trei ani consecutivi.

În 2020, UiPath a ridicat o nouă rundă de investiții din seria E, de 225 milioane de dolari – echivalentul a 86% din capitalul strâns de ecosistemul local anul trecut – și se pregătește acum de listarea pe bursa americană.