Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Provocări și recomandări īn dezvoltarea ecosistemului antreprenorial inovativ din Romānia

21 Aprilie 2021



Consolidarea unui ecosistem antreprenorial propice inovării în România va depinde în anii următori, în principal, de atragerea persoanelor cu studii superioare în ecosistemul antreprenorial, respectiv de dezvoltarea mecanismelor de sprijin pentru ca inovația să demonstreze potențialul de internaționalizare și să răspundă nevoii de soluții noi pentru mediul public.

Dar pentru a crea un ecosistem antreprenorial inovativ este importantă dezvoltarea unei comunități a celor care sunt implicați activ și sprijină dezvoltarea acestuia. Această comunitate poate juca rolul de a coordona eforturile, potența experiențele și cunoștințele acumulate și de a informa și convinge factorii de decizie cu privire la măsurile necesare antreprenorilor, inovatorilor și a celor care contribuie la dezvoltarea acestui ecosistem.
Acestea sunt o parte dintre concluziile studiului „Sustenabilitate și inovare în ecosistemul antreprenorial din România”, lansat de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) în cadrul celei de-a XII-a ediții a Cafenelei de Inovare.

Studiul, publicat la finalul lunii martie, analizează ecosistemul antreprenorial românesc inovativ comparând datele colectate în anul 2020 cu cele din studiul exploratoriu precedent realizat de UEFISCDI în 2015. Pe atunci, eforturile pentru susținerea antreprenoriatului social și economic la nivel național erau la început, iar cercetăriile erau puține și exploratorii. În timp, eforturile s-au coagulat, dar încă este nevoie să se construiască capacitatea de analiză și de acțiune pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial, în special a sustenabilității și a consolidării capacității sale de inovare.
Pentru a înțelege mai bine natura ecosistemului antreprenorial din România și capacitatea lui de inovare, studiul aduce împreună, într-o manieră originală, recomandările rapoartelor de țară și cele ale participanților la ecosistem. În felul acesta, ecosistemul antreprenorial este privit atât din afară, comparativ cu alte ecosisteme, cât și dinăuntru, așa cum este înțeles de antreprenori, inovatori, consultanți de business, cercetători sau decidenți politici.

Recomandări-cheie pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial
Una dintre problemele identificate în cadrul acestui studiu, în baza sondajelor proprii UEFISCDI (realizate în 2015 și în 2020), este că mediul antreprenorial nu este suficient de atractiv pentru persoanele cu studii superioare. Astfel, mediul actual antreprenorial descurajează aceste persoane să înceapă și să dezvolte o afacere. De altfel, potențialul de inovare rămâne slab exploatat (România ocupând poziția 96 din 137 de țări), iar gradul de sofisticare a mediului de business rămâne foarte scăzut (România ocupând poziția 116 din 137 de țări), conform Indexului Competitivității Globale (2018).

S-a mai evidențiat faptul că în procesul de consolidare al unui ecosistem antreprenorial prin inovare sunt necesare intervenții astfel încât: rezultatele cercetării să răspundă nevoilor pieței; drepturile de proprietate intelectuale să fie protejate și să nu limiteze capacitatea de internaționalizare; un mediu favorizant încrederii și colaborării să fie creat, iar colaborările cu scopul exploatării rezultatelor cercetării în piață să fie întărite.

Un alt element evidențiat este legat de capacitatea ecosistemului antreprenorial de a crea, crește și susține antreprenorii. Aceasta este limitată de complexitatea legislativă, de lipsa accesului la informații și de identificarea slabă a oportunităților. Înlăturarea factorilor limitativi ar conduce la creșterea atractivității ecosistemului pentru persoanele cu studii superioare și orientarea serviciilor de consultanță și mentorat dinspre menținerea afacerilor înspre dezvoltarea lor, creând astfel un ecosistem mai rezilient.

Într-adevăr, politicile precedente au urmărit creșterea numărului de firme și a locurilor de muncă cu scopul de a forma o masă critică și de a da dimensiune ecosistemului. Dar este nevoie în continuare ca eforturile politice și programele de sprijin să fie coroborate pentru o creștere a calității ecosistemului, a sustenabilității și, mai ales, a dezvoltării și exploatării capacității de inovare. Astfel, numărul de firme de succes și cel al locurilor de muncă, vor deveni, în timp, rezultatul unui ecosistem antreprenorial performant.



În acest context, studiul „Sustenabilitate și inovare în ecosistemul antreprenorial din România” vine cu trei recomandări-cheie pentru dezvoltarea sustenabilității ecosistemului antreprenorial inovativ: dezvoltarea antreprenoriatului bazat pe oportunitate, dezvoltarea networking-ului, dezvoltarea ecosistemului de date ca primă premisă pentru luarea de decizii relevante și bazate pe evidențe pentru creșterea performanței ecosistemului. De asemenea, continuă cu alte 29 de recomandări-cheie pentru consolidarea ecosistemului antreprenorial din România.

O primă recomandare este la adresa antreprenoriatului bazat pe oportunitate. În general, acesta este văzut ca sporind valoarea ecosistemului. Dar în România are o valoare mult mai mică decât media europeană. Un motiv este legat de percepția conceptului, în momentul în care traversează diverse culturi. Astfel, trebuie să fim atenți la modul în care acestea se traduc în mediul propriu. Prin urmare, programele antreprenoriale sunt înțelese de mulți ca o oportunitate pentru sprijinul financiar și de mentorat oferite, însă nu sunt date suficiente care să arate care este impactul acestora asupra dezvoltării și creșterii productivității ecosistemului antreprenorial.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite