Revista >> Aprilie 2021 [Nr. 233] >> Antreprenoriat

Provocări și recomandări în dezvoltarea ecosistemului antreprenorial inovativ din România

Radu Ghitulescu

21 Aprilie 2021

O altă motivație decât oportunitatea identificată în piață este atunci când o persoană cu standarde profesionale ridicate este nemulțumită de mediul oferit de angajatori și alege să demareze o afacere, contribuind activ și pozitiv la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial. Termenul de oportunitate are și o conotație negativă în limba română, care rezonează puternic cu oportunismul, clientelismul și favoritismul. Condițiile sălbatice ale pieței de după anii 1990 au afectat moralul societății românești, iar orice mod de a câștiga bani a fost văzut ca fiind o oportunitate. Astfel termenul de oportunitate a căpătat conotațiile de: „a face bani” sau „de a profita” într-o cultură a clientelismului și a favoritismului.

A doua recomandare-cheie oferită de studiu pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial face referire la dezvoltarea networking-ului. România se situează pe locul 46 din 137 de țări conform Indicelui Global al Antreprenoriatului (Global Entrepreneurship Index), cel mai cuprinzător instrument de evaluare a antreprenoriatului. Iar GEDI recomandă creșterea nivelului de acceptare a riscului. Însă, aceasta este dificil de obținut, deoarece riscul este determinat de factori extrinseci, o consecință a imprevizibilității ridicate a agendei politice și a instabilității mediului de afaceri, toate sporite exponențial de contextul crizei pandemice.

Potrivit GEDI, networking-ul presupune două aspecte: poate fi un proxy al capacității antreprenorilor potențiali și activi de a accesa și mobiliza oportunități și resurse; de asemenea, poate facilita conectarea între antreprenori. Iar studiul propune trei direcții. Prima este dezvoltarea hub-ului de conectare Accelerate Romania, ca platformă de facilitare pentru integrarea și promovarea ecosistemului antreprenorial românesc. A doua este crearea unei comunități a celor care sprijină ecosistemul antreprenorial, care să adune antreprenori de succes, reprezentanți ai organizațiilor publice care oferă sprijin antreprenorial, reprezentanți ai companiilor mari, consultanți business, investitori, care să își armonizeze eforturile pentru a sprijini sustenabilitatea și inovarea în ecosistem și pentru a informa decidenții politici. Iar cea de-a treia propune dezvoltarea networking-ului cu profesioniști din ecosisteme de inovare internaționale, în special unde diaspora românească este puternică: Europa, SUA și Israel.

Ultima recomandare principală pentru dezvoltarea sustenabilității ecosistemului antreprenorial inovativ face referire la dezvoltarea ecosistemului de date, ca primă premisă. Dinamica ecosistemului antreprenorial este condiționată de volumul și fluxul de informații disponibile. Iar validitatea și accesul la informații facilitează colaborarea în ecosistemul antreprenorial și antreprenoriatul prin inovare. Însă, lipsesc date și informații, dar și studii și analize care să conducă la decizii bine informate și bazate pe evidențe privind modalitățile optime de sprijinire a antreprenoriatului, deși sprijinul financiar oferit pentru dezvoltarea acestuia la nivel de țară a crescut considerabil.

Studiul publicat de UEFISCDI identifică aici nu mai puțin de patru direcții: implementarea de proceduri pentru colectare, publicare și comunicare a datelor cantitative și calitative la standarde internaționale pentru fiecare mecanism financiar și non-financiar public de sprijin a antreprenoriatului; invitarea profesioniștilor independenți și a organizațiilor nonguvernamentale să participe în designul și implementarea procesului de monitorizare și evaluare pentru programele de finanțare naționale sau din fonduri europene, relevante ecosistemului antreprenorial și inovării; dezvoltarea politicilor publice bazate pe evidențe care să furnizeze decidenților opțiuni privind politicile de stimulare ale antreprenoriatului.

Dincolo de recomandările oferite, un alt instrument dezvoltat în cadrul studiului este „Spectrul antreprenoriatului inovativ” (Innovative Entrepreneurship Spectrum, IES). Acesta a fost creat pentru a aprofunda înțelegerea sustenabilității și a capacității de inovare a ecosistemului antreprenorial. În cadrul studiului, instrumentul IES este folosit pentru a monitoriza progresul ecosistemului antreprenorial inovativ din România şi analizează şase domenii principale de acțiune: politici publice, finanțare, piețe, capital uman, programe de sprijin şi cultură. În cazul României, politicile publice și sprijinul financiar sunt orientate către stagnare mai degrabă decât spre inovare și nu oferă sustenabilitate ecosistemului, așa cum exodul forței de muncă calificate conduce înspre o dezvoltare nesustenabilă. Aceste tipuri de reprezentări încurajează comunicarea unei viziuni pentru aducerea schimbării în ecosistemul antreprenorial.

Conform documentului, indicele ecosistemului antreprenorial român (REEI) a crescut cu 30%, de la 4,5 (în 2015) la 5,8 (în 2020), pe o scară de la 1 la 10. REEI este un instrument de analiză creat în 2015 de UEFISCDI pentru înțelegerea gradului de maturitate a ecosistemului antreprenorial, capacitatea sa de a crea, crește și susține antreprenorii. Însă, această creștere este limitată de complexitatea legislativă, lipsa accesului la informații și identificarea slabă a oportunităților. Înlăturarea factorilor limitativi ar conduce la creșterea atractivității ecosistemului pentru persoanele cu studii superioare și orientarea serviciilor de consultanță și mentorat dinspre menținerea afacerilor înspre dezvoltarea lor, creând astfel un ecosistem mai robust.
Astăzi, după 5 ani, studiul analizează în ce măsură România a urmat o traiectorie favorabilă dezvoltării antreprenoriale și, mai mult decât înainte, în ce măsură inovarea contribuie la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial.

Tabloul care se conturează nu este nici simplu și nici intuitiv. Deși indexul ecosistemului antreprenorial a crescut cu 30% în ultimii cinci ani datorită maturizării ecosistemului și sprijinului guvernamental oferit activităților de tip start-up, această maturizare este contrabalansată de scăderea performanței României în inovare din ultima decadă, alături de scăderea în clasamentele internaționale la alți indicatori relevanți: buna guvernare sau încrederea generală.