Revista >> Aprilie 2021 [Nr. 233] >> Contraeditorial

Molima COVID veștejește numerarul

Cristian Pavel

21 Aprilie 2021

Au fost decenii la rând când românii nu au știut decât chipurile-șablon de pe bancnotele de hârtie – Nicolae Bălcescu (100 lei), Alexandru Ioan Cuza (50 lei) sau Tudor Vladimirescu (25 lei). Gloria monezilor de 25 de bani, un leu sau 3 lei a fost și ea răpusă după 1989, când semenii noștri au avut voie oficial să vadă, să pipăie și chiar să dețină valută – dolari și mărci vest-germane, apoi euro.

A venit vremea când a trebuit să deschidem ochii și către lumea civilizată. Chiar dacă n-am avut șansa altor nații – nici a americanilor (cei care au lansat în 1949 primul card bancar modern), nici pe cea a vecinilor iugoslavi (tolerați pe vremea lui Iosip Broz Tito să muncească în Occident), nici măcar a germanilor din fosta RDG, familiarizați cu cardurile rudelor de peste granița frățească, am avut și noi parte de un „destin” al emancipării – târzii, dar ireversibile.

Românii au aflat despre „ciudățenia” numită card abia în 1995, când Visa și Bancorex au lansat pe piață primul card de credit de business. Tot în 1995 a apărut primul card proprietar de debit, BRD Prima, emis sub sigla Mastercard. Cu aceeași ocazie, confrații noștri au înțeles ce este un cont bancar, cu ce se „mănâncă” o tranzacție, de ce are sens să meargă la ghișeu, la front desk.

După aceste prime tentative de emancipare pe planul plăților non-cash, socotite timide, „exotice” sau chiar diavolești, drumul plăților electronice a fost deschis. Pentru prima dată, paradisul românesc al numerarului și „jungla” evaziunii fiscale s-a confruntat cu amenințări serioase.

Urcușul n-a fost simplu, ci sabotat sistematic de interesele economiei gri, de neîncredere, sărăcie și ignoranță. Banii de la saltea au ajuns treptat și chinuit în conturile bancare, având mai târziu să circule electronic, sporadic, prin tranzacții rare, privite ca frondă sau accese de teribilism.

Primul pas decisiv spre normalitatea non-cash l-a reprezentat decizia executivului de a impune plata salariilor bugetarilor pe card. „Unda” s-a propagat rapid și în sistemul privat, iar oamenii s-au trezit obligați să încaseze salariile folosindu-se de noile instrumente din plastic. De voie, de nevoie, cardul a reprezentat principalul instrument folosit pentru bancarizarea românilor.

A venit apoi „revoluția” internetului. Standarele de comunicații 3G și 4G i-au convins pe români că nu mai au granițe de comunicare, că totul se peterece în timp real și aievea, inclusiv plățile!
Cea mai relevantă schimbare s-a produs pe seama tehnologiei contactless, care a scris istorie în România. Ca episod recent, nedorit și desigur nu ultim, pandemia a accelerat tranziția spre digital și plăți la distanță.
Siliți de conjunctură, încântați de facilități, confruntați cu restricții și dornici să câștige timp, românii au descoperit că plata cu cardul nu e tocmai imposibilă și periculoasă, că multe mituri conexe sunt false, că nu e atât de greu să te familiarizezi cu tehnologiile și că efortul de a cumpăra online în mod responsabil face toți banii.

După 25 de ani de la apariția cardurilor în România, piața s-a maturizat, cu rezultate greu de anticipat cu ani în urmă. Anul trecut am notat o premieră majoră: valoarea tranzacțiilor făcute cu cardul a depășit valoarea retragerilor de numerar din bancomate! Unele sondaje afirmă chiar că 54% dintre români au ajuns să prefere să plătească cu cardul, față de o medie europeană de 49%. Comerțul electronic a crescut cu 36%, până la 7 miliarde euro, iar rata de penetrare a plăților online cu cardul a crescut cu 50%, atingând 36% în 2020.

Statisticile BNR arată că România a încheiat anul 2020 cu aproximativ 19 milioane de carduri valide în circulație, cu un salt de 580.000 de unități (3,2%) față de decembrie 2019. Un număr de peste 14 milioane carduri active la finalul anului trecut reprezintă ceva!

Cifrele publicate de BNR mai arată că piața cardurilor din România a încheiat anul 2020 cu un număr de 1,3 miliarde de tranzacții, în valoare de 82,5 miliarde euro. Cifrele raportate sunt cu 13% și, respectiv, cu 7,3% mai mari față de anul 2019. Practic, anul trecut s-au efectuat zi de zi cu 410.000 mai multe tranzacții cu cardul decât cu un an în urmă, cu 15 milioane euro peste media zilnică din 2019, ceea ce înseamnă tot un record! Astfel, numărul de tranzacții de plăți s-a dublat în 2020 față de 2017, ajungând la peste un miliard, iar depunerile de numerar la bancomate s-au triplat în ultimii trei ani!