Revista >> Mai 2021 [Nr. 234] >> Cover Story

Oportunități și provocări în noul Program Erasmus+

Radu Ghitulescu

26 Mai 2021

Primii beneficiari
A fost pusă în practică această schimbare și la nivel local?
În octombrie anul trecut am avut un prim termen limită de primire a candidaturilor de acreditare de la școli, instituții VET și organizații de educație a adulților, iar la tineret s-a lansat în decembrie apelul pentru acreditări, care se primesc permanent, neexistând termen limită. Astfel că, în prezent, avem peste 300 de instituții acreditate în domeniul preuniversitar, VET și al educației adulților și peste 35 de organizații acreditate, deocamdată, în domeniul tineretului. Iar în mai 2021, la primul termen limită, aceste instituții și organizații au depus deja cererile de finanțare, în candidatură scriind doar tipurile de activități de mobilitate de învățare pe care le doresc finanțate în următorii doi ani.

Toate instituțiile care doresc să participe la program vor trebui să depună cereri de acreditare?
Noul program prevede o soluție și pentru cei care sunt nou veniți în program – respectiv pentru instituțiile și organizațiile mici, care nu au mai participat niciodată la Erasmus+ sau în programele predecesoare – dar și pentru organizațiile cu o slabă capacitate instituțională, situate în zone dezvantajate și/sau care se ocupă de persoane cu oportunități reduse. Acestea pot să candideze cu proiecte de mobilitate pe modelul de până acum, de scurtă durată. Nu pot candida însă decât de două ori cu astfel de proiecte pe parcursul celor șapte ani ai programului, după care este necesară obținerea acreditării, pentru că se consideră că, după două participări, beneficiarii au acumulat suficientă experiență în acest domeniu.

Schimbări numeroase
Ce alte schimbări aduce noul Program Erasmus+?
O schimbare importantă în domeniul mobilităților din școli constă în introducerea mobilităților elevilor: fie de grup, pentru 2-3 săptămâni, fie individuale, de lungă durată. Este un element nou – au existat mobilități de elevi în proiectele de parteneriat și până acum, dar erau componente ad-hoc ale unui proiect, nu gândite din perspectiva unui flux continuu, pe o durată de șapte ani, respectiv într-o strategie pe termen lung. Este o diferență importantă. De asemenea, în proiectele de mobilitate pot fi invitați acum să participe experți care să ajute la formarea personalului în școala sau organizația respectivă. Este, din nou, un pas înainte important pentru că există personalități și specialiști în educație din alte țări, cu competențe și expertiză de care vor putea profita acum și beneficiarii locali ai Programului Erasmus+.
Există o noutate și în domeniul tineretului: proiectele de participare a tinerilor care pot fi depuse de organizații și instituții publice cu rol în domeniul politicilor de tineret la nivel local, dar și de grupuri informale de tineri. Inspectorii responsabili cu proiectele educaționale pot avea un rol important și aici, pentru că pot să promoveze acest tip de proiecte în liceele în care există formate consilii ale elevilor, fie că au personalitate juridică sau nu. Există consilii puternice de acest fel în România, precum Consiliul Național al Elevilor care este foarte vizibil, sunt și consilii județene foarte active, dar și consiliile la nivel de liceu pot depune proiecte de participare. Astfel de proiecte reprezintă un foarte bun exercițiu democratic, scopul lor fiind acela de a stimula participarea tinerilor în viață civică și de a-i implica în dialogul cu decidenții la nivel local.

Există noutăți și în domeniul parteneriatelor?
O noutate importantă în domeniul parteneriatelor – care nu se mai numesc „strategice“, ci „pentru cooperare“ – este apariția noii categorii a parteneriatelor de mică anvergură. Acestea sunt aduse în program tot pentru a stimula implicarea instituțiilor care nu au mai participat în Erasmus+ și a organizațiilor care se ocupă de persoane cu oportunități reduse. În acest scop, au fost incluse mai multe facilități, prima dintre acestea fiind introducerea a două termene limită pe an – pentru 2021 sunt prevăzute în mai și în noiembrie. De asemenea, spre deosebire de parteneriatele obișnuite, unde regula este de trei parteneri din trei țări diferite, în parteneriatele de mică anvergură se acceptă și doi parteneri din două țări diferite. Astfel, căutarea de parteneri este mult simplificată și se pot folosi în acest sens cooperările virtuale stabilite prin proiectele eTwinning, care sunt foarte populare în școlile noastre, România fiind una din țările fruntașe și în acest domeniu. O altă facilitate pentru proiectele de cooperare de mică anvergură este faptul că bugetul se acordă ca sumă forfetară. Beneficiarul trebuie să își descrie activitățile pe care vrea să le implementeze, local și transnațional, să estimeze costurile, pe baza modelelor de costuri unitare din Ghidul programului, și să-și estimeze un buget, care trebuie să fie de 30.000 sau de 60.000 de euro. La evaluarea raportului final nu se solicită facturi sau chitanțe. Trebuie doar să poată proba că și-a atins obiectivele – pentru aceasta este necesară fixarea unor indicatori care să ne permită să evaluăm realizarea lor – și că a îndeplinit toate activitățile pe care și le-a propus. Este și aceasta o schimbare importantă, în sensul simplificării birocratice, și care credem că va avea un impact pozitiv.

Ce aduce nou plasarea DiscoverEU sub umbrela Programului Erasmus+?
Discover EU este o inițiativă a Parlamentului European ce datează de câțiva ani, prin care, tinerilor care împlinesc vârsta de 18 ani, li se acordă vouchere în valoare de 500 de euro pentru a călători în Europa. Inițiativa a fost și va fi în continuare gestionată de Agenția executivă a Comisiei Europene din punct de vedere al administrării cererilor depuse de candidați și a eliberării voucherelor. Prin asocierea cu Programul Erasmus+, Comisia a introdus componente clare de învățare, asociate acestui tip de activitate, care să fie sprijinite de agențiile naționale. Astfel, agențiile vor fi implicate în dezvoltarea unui ciclu de învățare pentru acești tineri, crearea de kit-uri de informare și realizarea de reuniuni virtuale cu recomandări de călătorie. Pe de altă parte, în contextul în care, la un moment dat, într-o anumită regiune sau localitate, există un grup mai mare de tineri din mai multe țări, agențiile din respectivele țări pot stimula actorii locali să organizeze activități de învățare specifice.

Ierahia priorităților
Una dintre prioritățile noului Program Erasmus+ urmărește favorizarea includerii persoanelor cu oportunități reduse, domeniu pe care ANPCDEFP îl promovează de mai mulți ani prin propria strategie națională.
Agenția și-a dezvoltat propria strategie de includere încă din 2016 și a început să o implementeze în anul următor. Avem deja și un studiu finalizat, publicat recent pe site-ul Agenției, asupra eficienței măsurilor de includere din strategie. Este un studiu complex, care demonstrează că am făcut bine ceea ce am făcut, mai ales că includerea are acum statut de prioritate zero în Programul Erasmus+, până în 2027. În plus, în noul program, sprijinul pentru includere este inclus în mod transversal în absolut toate tipurile de proiecte. Din punct de vedere organizatoric, există sume care se acordă suplimentar organizațiilor, unitar pe persoană implicată, pentru proiectele de mobilitate și de parteneriat care implică persoane cu oportunități reduse. De asemenea, tot separat și transversal pentru toate tipurile de proiecte, există un sprijin pentru includere, acordat direct persoanelor cu oportunități reduse, care se acordă sub forma rambursării costurilor reale și are menirea să acopere cheltuielile de deplasare care nu pot fi acoperite de grantul acordat sub formă de costuri unitare.
O a doua prioritate căreia Comisia îi acordă o atenție deosebită este digitalizarea. Anul trecut, în perioada aprilie-mai, am efectuat un sondaj în rândul tuturor beneficiarilor de proiecte (parteneriate și mobilități) din ultimii trei ani, pentru a afla în ce măsură participarea la Programul Erasmus+ i-a ajutat să se adapteze la activitățile online cu cursanții, fie că era vorba despre elevi, tineri sau adulți. Rezultatele sunt și ele publicate pe site-ul Agenției și suntem mândri de faptul că toți respondenții au confirmat faptul că participarea la program – prin activitățile pe care le-au desfășurat și prin ce au învățat în cooperările avute sau cursurile urmate – i-a ajutat să se adapteze foarte repede la trecerea în online. Este un câștig important, pentru că noul program include mai multe mobilități mixte, prin care activitățile de învățare pot fi realizate fizic, în același timp cu cele de pregătire și follow-up virtual. Este o oportunitate adresată în special studenților cu oportunități reduse sau celor care au temeri și bariere de natură lingvistică, culturală sau familială pentru a pleca în mobilități de lungă durată. Pentru a facilita participarea acestora, s-au introdus și mobilitățile de scurtă durată, de minimum cinci zile, completate și ele cu activități virtuale. De asemenea, s-au reintrodus pentru mobilitățile din învățământul superior și programele intensive, de tipul „Școlilor de vară“, care și ele se desfășoară mixt, alternând sesiunile de prezență fizică ale studenților și profesorilor cu perioade de activități virtuale obligatorii. Nu în ultimul rând, o altă înlesnire pentru studenți este și coborârea duratei minime a mobilităților de studiu de la trei luni la două luni, ca în cazul mobilităților de plasament.

Cea de a treia condiție-cheie a noului program este cea care vizează sustenabilitatea. Cum decurge asimilarea acestei cerințe obligatorii de către viitorii participanți?
Este o zonă delicată, aș putea spune, pentru că eu consider că mentalul colectiv din România nu este încă pregătit. Dar programul are câteva instrumente de stimulare în acest sens, cum este, de exemplu, acordarea unor sume și zile suplimentare de subzistență pentru călătoriile care folosesc mijloace de transport „green“. De asemenea, Agenția are în plan ca, în cel mai scurt timp, să ne definim propria strategie „verde“. Totodată, am prevăzut ca, începând din toamnă, la fiecare reuniune de contractare să includem și sesiuni dedicate practicilor „green“. În cadrul acestora, specialiștii noștri și experții pe care îi vom invita – pentru că avem atât exemple locale de bune practici din proiecte anterioare, dar și ONG-uri care excelează în domeniul sustenabilității mediului – vor susține sesiuni cu practici de zi cu zi, care nu sunt costisitoare și complicate și pot fi preluate simplu de organizații. În felul acesta, oferind în primul rând modelele de care dispunem, vom încerca să facem și aici un pas înainte, pentru ca proiectele să devină exemple de urmat în societate.

Planuri pe termen mediu și scurt
Am discutat despre prioritățile Programului Erasmus+ pe următorii șapte ani. Care sunt însă cele ale Agenției pentru 2021?
Sunt priorități de implementare, pentru că cele politice sunt aceleași cu cele ale Comisiei. Cu specificarea faptului că, pentru noi, prin strategia de includere, vizăm în continuare școlile și ONG-urile din mediul rural, persoanele cu nevoi speciale și organizațiile care se ocupă de persoanele cu nevoi speciale și comunitatea romă. Prioritățile noastre operaționale pe termen scurt urmăresc depunerea cât mai multor proiecte la termenele limită și punerea la punct a unui mecanism de sprijin în implementare pentru instituțiile acreditate, care au nevoie de mai multă acompaniere și ghidaj, cel puțin la început. Performanța lor trebuie monitorizată îndeaproape, pentru că modul în care performează în implementarea mobilităților va fi un criteriu important pentru aprobarea următoarelor cereri de finanțare. Totodată, o altă prioritate comună tuturor agențiilor naționale va fi adaptarea cât mai rapidă la utilizarea noilor instrumente electronice de management al programului create de Comisia Europeană.

Aveți deci propriile provocări de depășit…
Într-adevăr, la nivel de beneficiari, noul program vine cu numeroase îmbunătățiri, oportunități și fonduri suplimentare, iar la nivel de Agenție cu mai multe provocări. Dar noi lucrăm pentru beneficiari, iar dacă îi putem ajuta și învăța cum să valorifice simplu și eficient noile oportunități înseamnă că am reușit să ne îndeplinim misiunea.

Facilități pentru proiectele internaționale
O altă noutate importantă pentru învățământul superior o reprezintă înlesnirile introduse pentru realizarea mobilităților cu caracter internațional, către și dinspre țările care nu fac parte din Programul Erasmus+. În programul anterior, aceste proiecte s-au derulat pe baza unor reguli complexe și inflexibile, finanțarea fiind limitată. În noul program, proiectele Erasmus+ International Credit Mobility vor continua, începând cu 2022, dar , încă din 2021, fiecare universitate poate aloca până la 20% din toate fondurile primite de la Agenție pentru mobilități de cooperare cu orice țară din lume, fără reguli complicate și beneficiind de aceeași simplitate, flexibilitate și libertate ca și la mobilitățile intra-comunitare. Este un progres major, anterior Comisia având alocate fonduri limitate pentru proiecte de mobilitate în țări dezvoltate, precum SUA, Australia, India sau China.