Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

ISS coboară pe Pământ tehnologii spațiale în sprijinul monitorizării și asistenței seniorilor

26 Mai 2021



Când vine vorba de astronauți, în general lumea se gândește la oameni tineri, cu o sănătate fizică și psihică perfectă. Însă, un „sejur” mai lung în condițiile gravitaționale din spațiul cosmic, în condiții de izolare, poate genera necazuri de genul atrofiei musculare, probleme cu articulațiile, depresii, fluctuații de tensiune sanguină, pierderi de calciu. Adică, o seamă de simptome pe care pe Pământ le au oamenii în vârstă. În spațiu, nu tot timpul există un medic care să acorde îngrijiri pe moment, așa că s-a dezvoltat un sistem de „tratament la distanță”.

ISS, telemedicina și pandemia
Institutul de Științe Spațiale de la Măgurele s-a implicat activ de mai mulți ani în proiecte de cercetare europene privind telemedicina cu tehnologii spațiale. În cadrul ISS activează „Laboratorul de Aplicații Spațiale pentru Sănătate și Securitate”, ai cărui angajați au inovat și dezvoltat de-a lungul timpului tehnologii de telemedicină folosite de astronauți. De la „veteranul” Vlad Văleanu, un reputat specialist, cunoscut internațional în domeniul telemedicinei și managementului dezastrelor, și șeful de laborator Cristian Vizitiu, până la mai tinerii dar dinamicii Alexandru Nistorescu, Adrian Dinculescu și Mihaela Marin, cercetătorii ISS sunt implicați direct în proiectele derulate de Agenția Spațială Europeană (ESA) şi Comisia Europeană în domeniile „E-health” și „telemedicină”.
Pandemia de Covid-19 declanșată anul trecut a arătat o realitate destul de dură. Din cauza restricțiilor de tot felul, distanțării sociale și limitării circulației, o parte din persoanele în vârstă din Europa au ajuns să trăiască în condiții similare de izolare ca și astronauții aflați în misiunile spațiale. Oameni de vârsta a treia, aflați în cămine, instituționalizați sub diverse forme de protecție socială sau din zone rurale depopulate au constatat că le e mult mai greu să beneficieze de asistență medicală de strictă specialitate. Această situație a produs un declic și a lansat ideea dezvoltării de spin-off’uri terestre în societate prin aplicații de telemedicină, materializate de Uniunea Europeană cu precădere în programul numit Active and Assisted Living (AAL), menit să îi ajute pe cei în vârstă printr-o monitorizare non-agresivă, să le acorde asistență atât pentru depășirea unor probleme fizice, cât și psihice.

O comodă cu mai multe sertare
Practic, cercetătorii de la Măgurele din echipa lui Cristian Vizitiu au inventat un dispozitiv complex, bazat pe integrarea unor senzori biometrici, pe de-o parte pentru măsurarea de parametri fiziologici specifici anumitor boli netransmisibile de interes, iar pe de altă parte, pentru evaluarea cognitivă prin analiza timpului de reacție în cadrul proceselor decizionale. Sistemul de eHealth a fost dezvoltat cu implicarea persoanelor în vârstă în sesiuni de co-design, co-creare și, chiar dacă utilizarea tehnologiei părea un impediment, subiecții fiind reticenți inițial, până la urmă au realizat că dispozitivul creat poate fi utilizat simplu și eficient.



Iată cum definește Cristian Vizitiu, șeful laboratorului de la ISS, sistemul inovat de echipa sa: „Ceea ce am făcut noi poate fi definit ca un concept robust şi simplu, definit în engleză metaforic drept a chest-of-drawers, o comodă sau un dulap cu mai multe sertare, oferind acces facil la tehnologia eHealth încorporată. Este vorba de ceva minimalist, care să nu solicite operațiuni prea complexe din partea utilizatorilor, implicit de un singur ecran care afișează disponibilitatea senzorilor biometrici șiun singur buton de pornire/oprire. Seniorul, persoana în vârstă, deschide practic sertarul cu denumirea și locația senzorului biometric de interes utilizează senzorul biometric, iar datele achiziționate sunt transmise în timp real prin internet într-un cloud dedicat, iar de acolo într-un fișier specializat. Îngrijitorii profesioniști, voluntarii şi aparținătorii bătrânului în cauză își pot da seama foarte repede de specificul comportamental și fiziologic al subiectului, pot lua decizii conforme atribuțiilor lor.”

Operațional în curând
Varianta finală a dispozitivului ar trebui finalizată conform calendarului programat de cercetători până la sfârșitul anului 2021. După acest moment, dispozitivul va fi testat în cadrul mai multor proiecte-pilot ce se vor desfășura în Europa. Au fost selectate mai multe cămine care adăpostesc persoane în vârstă cu boli cronice și dizabilități cognitive ușoare, aflate pe teritoriul a trei state europene: România, Italia și Ungaria. Este vorba de câte 30 de persoane din fiecare dintre aceste țări, care vor fi monitorizate și se va analiza cum reacționează în relația cu dispozitivul și cât de mult le este acesta de folos.

În doi ani, pe piață
Dacă testările dispozitivului, implicit piloții, vor decurge conform așteptărilor, cei de la ISS au o țintă precisă. În doi ani de la finalizarea proiectului internațional, dispozitivul va fi un produs de serie şi va putea fi comercializat. Asta va însemna atragerea unor fonduri în țară și implicit locuri de muncă.

Alte aplicații și dispozitive utile
Pe lângă acest proiect, aflat într-o fază avansată de elaborare, ISS încearcă să adapteze și să transforme în produse utilizabile pe scară largă și alte echipamente folosite în antrenamentul și monitorizarea în spațiu a astronauților. Mai multe aparate pentru creșterea randamentului fizic al celor care ajung în spațiul cosmic pot fi adaptate pentru antrenamentul sportivilor, fitness sau recuperare medicală în urma unor accidente. Așa se poate găsi o nișă pe piața internațională a aparatelor sportive și de recuperare, pentru produse gândite și fabricate în România, certificate prin „cariera” pe care au făcut-o până acum în domeniul aerospațial.
Un alt proiect foarte interesant al „Laboratorului de Aplicații Spațiale pentru Sănătate și Securitate” din cadrul ISS este cel al măștii pentru detecția stărilor emoționale prin analiza trăsăturilor faciale. Tipul acesta de mască este deja utilizat pentru a testa dacă astronauții sau piloții militari sunt apți din punct de vedere psihic, la un moment dat, pentru îndeplinirea unor misiuni cu factori de risc. Acum, ISS a realizat în colaborare cu cadre didactice ale Facultății de Biologie de la Universitatea București o mască pe principii antropologice și antropometrice. Cu ajutorul unui sistem bazat pe axe perpendiculare și a 42 de puncte faciale stabilite pe baza antropologice și antropometrice, masca poate stabili starea emoțională a persoanelor.

  1. â
Un dispozitiv fabricat în serie, ar putea să capete o mare importanță, de exemplu în domeniul transporturilor, unde șoferii profesioniști, mecanicii de locomotivă sau piloții de linie vor putea fi testați înaintea activităților profesionale cu grad sporit de risc din punct de vedere al stresului psihologic, oboselii, deprimării, al utilizării substanțelor alcoolice/halucionogene. Astfel, vor putea fi evitate multe accidente. Despre acest proiect vom scrie, probabil, pe larg, într-un număr următor al revistei Market Watch.n



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite