Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Fusion AIR, proiectul care transformă artiștii în cercetători

26 Mai 2021



Rezidențele artistice în institute de cercetare, Fusion AIR (Artist in Residence), se află la ediția a 2-a. Patru artiști au propus cercetătorilor din patru institute de cercetare o colaborare, bazată pe consiliere și sprijin în folosirea infrastructurii din laboratoare. Începând din luna martie, timp de o lună și jumătate cele patru echipe artist-cercetător au dezbătut și rafinat ideea de la care s-a pornit, lansată de fiecare artist în parte.

La ora la care scriu acest articol, rezidențele sunt în plină desfășurare. La mijlocul lunii iunie va fi organizată expoziția cu cele 4 lucrări și webinariile aferente în care fiecare echipă va povesti experiența avută împreună.
Proiectul Fusion AIR este organizat de Asociația Qolony și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Floriama Cândea (bio-artist), dr. Ciprian Ciuclea (artist vizual), dr. Aura Bălănescu (artist multimedia), Peter Gate (antropolog și muzician experimentator) sunt cei 4 artiști care fac parte din proiectul Fusion AIR ediția 2021. Ei colaborează cu cercetători din Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INFIM), Institutul de Științe Spațiale (ISS), Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie (INCDTP) și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INCDFLPR).
O viziune poetică asupra particulelor de energie înaltă din Universul îndepărtat își dorește artistul Ciprian Ciuclea să realizeze în cadrul proiectului Fusion AIR - rezidențele artistice în institute de cercetare. El este secondat de Gina Isar, dr. în astrofizică, cercetătoare la Institutul de Științe Spațiale.
Ciprian va prezenta viziunea poetică asupra particulelor de energie înaltă, iar Gina Isar o arheologie a invizibilului, oferită de informațiile provenite de la aceste particule subnucleice ce călătoresc prin Univers, supernove îndepărtate care pot aduce deslușiri ale formării planetelor și galaxiilor.
Dr. Gina Isar: „Ca și la prima ediție Fusion, oferta mea de cercetare este aceeași: aceste particule misterioase pe care noi le înregistăm la cel mai mare Observator de radiații cosmice din lume, la Observatorul Pierre Auger din Argentina, la care România este țară membră cu drepturi depline, încă din 2014. Subiectul de cercetare propus, pentru fuziunea între artă și știință în cadrul proiectului Fusion AIR, readuce aceste particule, pentru că, pe lângă faptul că sunt misterioase și rare, ele ajung pe Pământ ca posesoare de informație din Univers, iar noi cercetătorii încercăm să descifrăm această informație și să le etichetăm. Interesant este că fiecare dintre artiștii cu care am colaborat până acum a avut viziunea proprie, ei au dat interpretări vizuale și/sau auditive cu totul surprinzătoare și foarte diferite unele de altele, deși practic le-am furnizat aceleași informații despre particulele de energie înaltă.”
„Nu e suficient ca o imagine științifică să ne informeze, ci, poate mai important de atât este ca această imagine să performeze”, afirmăCiprian Ciucleacitându-l pe Bruno Latour, filosof, antropolog și sociolog francez binecunoscut pentru studiile sale în domeniile științei și tehnologiei.
„Ceea ce vreau să subliniez este că putem construi o imagine coerentă cu un puternic conținut artistic folosind argumentele științifice. Iar în centrul proiectului nostru va sta actul performativ”.

* * *
Colagenul este molecula tinereții fără bătânețespunedr. chimist Elena Badea, specialist în studul vechilor pergamente la INCDTP. Structura triplu elicoidală a colagenului și moleculele de apă care unesc cele 3 helixuri conferă pergamentului acea rezistență care l-a făcut să traverseze mileniile. „Proiectul Fusion este o provocare particulară, pentru că aduce împreună două lumi aflate la distanțe de mii de ani, documentele pe pergament care au supraviețuit mileniilor și lumea artelor contemporane. Prin proiectul pe care îl dezvoltăm, împreună cu Aura Bălănescu voi spune povestea materialelor și structurilor chimice convertite în imagini și sunete.” Lucrarea multimedia pe care Aura Bălănescu o va prezenta la finalul rezidenței va avea la bază un pergament contemporan.
Dr. Aura Bălănescu - artist multimedia, este preocupată de sculptura imaterială și percepția intermediată de tehnologie.
Aura Bălănescu:„Din ce am discutat până acum cu Elena Badea, mi-a plăcut foarte mult ideea de informație multistrat, oferită de tehnicile de spectroscopie, care este ca un hipertext. Voi specula relația de contrapunct între tehnica arhaică de obținere a pergamentului și lumea plină de stimuli pe care noi o putem obține cu ajutorul tehnologiei.
Instalația pe care o voi expune va fi un pergament sensibil la atingere. Voi reînvia, electronic, tactilitatea și sensibilitatea la atingere a pielii.”

* * *
„Ce îmi doresc cel mai mult din proiectul ăsta ar fi să reușim să cultivăm niște celule umane pe acest substrat de bioceluloză obținut din decelularizarea frunzelor, pentru că știu că este un material biocompatibil care ar putea permite creșterea de celule umane. Consider că se explorează în acest fel tranzitivitatea interspecii, dintre obiecte, dintre natural și artificial, cum înțelegem lumea din jurul nostru ca fiind un întreg organism cu specii interconectate și cum asimilăm noi hibrizi, noi ființe sau noi obiecte”, îmi povesteaFloriama Cândea, bio-artist,la începutul rezidenței în INFIM. Mai departe ar vrea să exploreze tipul de mișcare pe care îl produc mușchii sintetici. „Mi-ar plăcea să imit mișcarea unor frunze încercând să explorez o zonă cumva poetică despre cum ne raportăm noi la obiecte, la obiectele naturale, dar și la cele artificiale. Uneori imaginile ne înșeală și mintea noastră este păcălită, încurcând naturalul cu artificialul.”
„Interesant este că studiile pe care noi le facem și experimentele făcute de Floriama Cândea se întâlnesc în același punct, deși venim din direcții diferite. În momentul actual suntem cam în același punct. Fibrele sintetice pe care le facem noi sunt cam același lucru cu ce obține ea prin decelularizare. La nivel microscopic avem aceleași structuri și scopul nostru este să construim sintetic, acele schele care se numesc extracelular matrix. Cu alte cuvinte noi construim sintetic ceea ce Floriama construiește prin decelularizare”, afirmă dr. Ionuț Enculescu, directorul INFIM, referindu-se la experimentele „interspecii” pe care Floriama Cândea dorește să le facă împreună cu cercetătorii din INFIM.

* * *
Ce se întâmplă cu celulele atunci când sunt supuse la diferite frecvențe acustice? Sunt ele capabile de un răspuns la acești stimuli? Sunt întrebările cu care a pornit la drum echipa Peter Gate, antropolog, muzician experimentator, și cercetătorii din echipa INFLPR, condusă dedr. Marian Zamfirescu, directorul INFLPR. „Dacă acum 2 ani, la prima ediție Fusion am pornit cu echipa un artist - un cercetător, de data asta avem un artist și mai mulți cercetători, pentru că am cooptat încă doi tineri colegi: Cristina Staicu și Florin Jipa.”
Peter Gate, antropologși muzician experimentator. „Am putea obține niște rezultate foarte interesante supunând celulele la diferite tipuri de sunete. Ceea ce îmi doresc este să vedem dacă aceste celule pot deveni interactive, dacă celula poate veni cu un răspuns care să schimbe sunetul la care a fost supusă. Încă nu știm în cemăsură se poate face, dar deocamdată m-aș mulțumisă putem influența aceste celule prin infuzii sonice-acustice și într-o altăetapăsă devină muzică. Este o idee de pornire și încă nu știm până unde se poate ajunge. Aicieste frumusețea oricărui proces și proiect experimental, că este un proces de durată și este un proces în care implică transformări și conversii care potconduce la lucrurifoarte interesante.”
Drd. Cristina Staicu biolog:„Ceea ce urmează să lucrăm cu Peter Gate se va baza pe microscopia de fluorescență. Cu ajutorul acestei tehnici putem să punem în evidență structura principală a celulelor, prin colorarea lor cu fluorofori. Prin acest procedeu se poate observa foarte bine diferența dntre o celulă sănătoasă și una bolnavă sau chiar moartă.”
Acest demers propus de Fusion AIR, trebuie înțeles ca model interactiv, dar nu în sensul unei forme de divertisment, așa cum în general conexiunea dintre tehnologie și artă este percepută. Acesta este un exercițiu de gândire cu plăcerile sale inerente, spune Olivia Nițiș, curatoarea expoziției Fusion AIR.
„Structuri convertibile - conceptul expozițional, înglobează 4 direcții artistice diferite în relație cu 4 domenii științifice care au un factor comun: principiul de conversie. Cele patru practici artistice instrumentalizează materialele și tehnologiile științifice cu scop convertibil, trasformativ. Sensul este unul de a reloca și de a transforma informația științifică înparametrii vizual, conceptual, obiectual,material și imaterial artistic”, subliniază Olivia Nițiș.
Expoziția care va încheia această perioadă de rezidențe, în care s-au făcut experimente, încercări și la final producerealucrărilor, va avea loc în perioada 11 iunie - 3 iulie 2021, la noua galerie SAC-Spațiul de Artă Contemporană aflatăla„Malmaison”, pe strada Plevnei, nr.137B, etaj 2.n



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite