Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Zilele Horticulturii Bucureștene: eveniment ajuns la majorat și sol fertil pentru înflorirea domeniului

26 Mai 2021



Horticultura poate fi privită ca o oglindire în exterior a arhitecturii şi frumuseţii interioare a celor care o studiază sau practică. Horticultura este și un proces şi un efort permanent de (auto)cunoaștere și îmbunătățire. Cu ocazia Zilelor Horticulturii Bucureștene - Hortus FlorShow România, evenimentul simbol al Facultății de horticultură din cadrul USAMV București - ajuns la a 18-a editie și desfășurat în perioada 13-16 mai – vorbim însă de o sărbătoare a interacțiunii, de cultivarea bucuriei împărtăşirii şi valorificării rezultatelor lumii academice și lumii fermierilor. Care sunt noutățile și beneficiile acestei manifestări de tradiție, dar și cât de frumos, important și plin de sens este domeniul horticol, descoperim cu ocazia interviului acordat de prof. univ. dr. Florin Stănică, prorector al USAMV București.



Domnule profesor, vă invit să ne explicați ce înseamnă horticultura și evenimentul său reprezentativ.
Horticultura este mireasa agriculturii, un domeniu extrem de complex, care lucrează cu mai multe ştiinţe – pomicultura, legumicultura, viticultura, vinificația – şi în acelaşi timp include floricultura, dendrologia, studiul plantelor ornamentale, dar şi procesarea fructelor şi legumelor, păstrarea acestora. Lucrăm cu foarte multe specii, cu o varietate deosebită de tipologii de plante. De asemenea, domeniul include o componentă de peisagistică, adică arta aranjării speciilor într-o grădină, dar şi studii ale peisajului şi posibilităţi de valorificare sau protecţie a acestuia.

Tot ce ne înconjoară este frumos, are eleganţă, o anumită structură. În acelaşi timp, minunatele plante cu care lucrăm necesită îngrijiri speciale, ireplicabile, diferite de la specie la specie. De asemenea, este foarte important ca horticultorul, pe lângă calitatea de profesionist, să fie un bun artist până la urmă, pentru a putea genera frumosul şi echilibrul plantelor – în sensul de eficiență a producţiei, adică înflorire şi fructificare an de an. Un fruct frumos înseamnă culoare, dar şi perfecţiunea formei, lucru care se obţine prin genetica soiului, dar se poate ameliora şi prin tehnologia de cultură, prin modul în care tai pomii, răreşti fructele ori le expui la soare.
Revenind la întrebare, evenimentul poate fi comparat cu un pom în care, pe parcursul a 4 zile, horticultorii îşi expun fructele, adică rezultatele palpabile ale muncii lor din ultima perioadă.
Atunci când am iniţiat acest eveniment, în 2004, am dorit să deschidem porţile Facultăţii şi să aducem alături de noi fermierii, pe cei pasionaţi de horticultură, publicul larg, pe toţi prietenii acestui domeniu. La standul Facultății prezentăm la fiecare ediţie noutăţile apărute în ultimul an: plante, flori, dar şi produse pe care doctoranzii şi cercetătorii noştri le-au realizat din fructe deosebite. Publicul le poate degusta şi aprecia în nişte fișe dedicate, unde îşi notează impresiile. Pe parcursul evenimentului avem şi 14 ateliere şi conferinţe, dar şi demonstraţii pe teren, în sere, în parcul dendrologic sau în grădina botanică. Toate acestea sunt o vitrină a muncii noastre, a cercetărilor pe care le realizăm şi încercăm să facem un transfer de cunoştinţe cât mai consistent către toţi cei interesaţi. În acest fel, Facultatea noastră devine o instituţie deschisă, aflată în slujba societății, găsind soluţii şi rezolvând problemele pe care producţia le întâmpină (schimbări climatice, lipsa apei, deşertificare, dăunători şi boli noi etc), pe subiecte fierbinţi, împlinindu-ne astfel menirea.

Patru zile de târg, de manifestări ştiinţifice şi practice nu înseamnă prea puţin dacă ne raportăm la întinderea unui întreg an?
Avem o audienţă largă atât în aulă, cât şi în teren, iar începând din acest an, cu ocazia ediţiei hibrid, ne adresăm şi publicului on-line. Dezbaterile vor rămâne înregistrate pe canalele de youtube ale facultăţii şi ale universităţii şi în acest fel vor fi disponibile în continuare. Adresabilitatea creşte astfel foarte mult, şi venim în întâmpinarea tendinţei din pandemie, când lumea a început să citească şi să se informeze mult mai mult de pe internet, unde deja avem prezentări ale unor verigi tehnologice. Aparent paradoxal, deşi comunicarea e mediată şi izolarea ne-a distanţat, suntem mai aproape de oameni. Toate aceste instrumente le sunt utile studenţilor noştri, dar şi tuturor celor dornici să înveţe, indiferent de vârstă, profesie sau locul în care se află.
Prin adăugarea dimensiunii remote, evenimentul nostru devine practic permanent, publicul având acces la informaţii şi la dezbateri fără limită temporală. Avem în acest mod continuitate, dar şi avantajul de a pregăti următorul eveniment. De exemplu, Sărbătoarea cireşului de la Istriţa, la începutul lunii iunie, pe care o organizăm de aproximativ 7 ani şi unde avem expoziţie de soiuri româneşti sau noi de cireş: 70-80 la număr. Publicul şi fermierii degustă, îşi comunică impresiile, iar noi în urma acestei cercetări le putem recomanda fermierilor să se orienteze spre soiurile preferate de consumatori.
De altfel, în Facultatea de Horticultură am reuşit să realizăm plantaţii comparative, aceasta fiind o altă dimensiune semnificativă a activităţii noastre. Experimental comparăm cele mai noi soiuri la toate speciile de pe piaţă, pomi fructiferi sau arbuşti, pe diferiţi portaltoi sau cu diferite forme de coroană. Testăm cum se comportă aceste soiuri în condiţiile din ţara noastră şi putem emite astfel recomandări avizate, în sprijinul tuturor celor interesaţi de nişte date cu caracter ştiinţific.
O altă componentă suport dezvoltată de facultatea noastră este dată de crearea de soiuri noi şi soiuri hibride pe care le omologăm pentru a le pune la dispoziţia celor interesaţi. Comparându-ne cu tot ce este mai nou devenim competitivi şi ducem cercetările şi tehnologiile noastre într-o zonă superioară valoric.

Evenimentul tradiţional pe care îl organizaţi este un mix interesant de ştiinţă, artă şi comerţ, cu un public foarte divers. Un întreg ecosistem participă, ia viaţă în această perioadă. Prin tot ce faceţi creşteţi gradul de interacţiune al participanţilor şi favorizaţi apariţia de sinergii, colaborări şi rezultate cu valoare adăugată…
În această idee sporim contactul cu ecosistemul, creând de câţiva ani un al doilea eveniment, Toamna horticolă bucureșteană, o revitalizare a Sărbătorii recoltei de pe vremuri. Această manifestare complementară cuprinde de asemenea conferinţe, ateliere, dar şi demonstraţii adaptate sezonului. La Istriţa, care este stațiunea noastră de cercetare pomicolă, vom crea, probabil în luna iulie, Sărbătoarea arbuştilor fructiferi, care în România au un potenţial deosebit. Există deja ferme importante, pe mii de hectare - la afin, zmeur, mur, coacăz, etc - foarte valoroase şi din punct de vedere nutriţional. Având la facultate o tradiţie de peste 30 de ani, lucrăm cu specii pomicole noi, pe care le-am introdus şi înmulţit în ţară, creând chiar şi soiuri noi, cu potenţial de dezvoltare foarte mare în România: curmalul dobrogean, banana nordului, soiuri de kiwi, smochin, goji, rodie, kaki ori abanosul de Virginia. Este de datoria noastră să le promovăm şi să le extindem pe suprafeţe cât mai mari. Fiind specii noi ele nu au boli şi dăunători locali, putând fi cultivate ecologic, fără tratamente chimice. Mai mult, fructele acestor specii dpdv nutriţional şi farmaceutic sunt superioare tuturor celor de pe plan local şi permit, pe lângă protecţia mediului, valorificarea unor terenuri marginale. În acest an, la standul Facultăţii, pe lângă fructe proaspete venim cu preparate din fructele acestor specii noi şi facem degustări pentru a observa cum sunt primite de consumatori, sperând ca mâine o companie mare din industria alimentară să vină să ne ceară reţeta, transferul tehnologic, pentru a produce în România iaurt cu fructe de kiwi sau îngheţată din banana nordului.

Care sunt noutăţile, premierele, lucrurileunice care stau sub semnul ediţieidin acest an?
Avem mult mai multe fructe ca de obicei: 14 evenimente în 4 zile. Din 2 în 2 ore schimbăm atelierul în regim hibrid, densitatea şi complexitatea informaţiilor oferite fiind foarte mare. O parte din ateliere sunt premiere, cum este de exemplu Atelierul VIRAL - Aplicații digitale în sprijinul fermierilor horticultori, un subiect foarte important şi actual. Horticultura este parţial digitalizată de mulţi ani. Mai ales producţia din sere este monitorizată şi automatizată, dar în teren avem multe de făcut şi de recuperat. Ne bucurăm că Guvernul va aloca resurse pentru digitalizare şi sperăm că vor fi direcţionate şi către domeniul agriculturii şi horticulturii, unde este nevoie de aplicaţii de tot felul: de monitorizare a temperaturii şi apei din sol, a tipului şi nivelului de îngrăşăminte din sol, nivelul de stres al plantei, a pierderilor de apă, permiţându-le specialiştilor să ia deciziile corecte în funcţie de analiza datelor procurate şi să minimizeze pierderile.

Prin aceste ateliere, dezbateri şi informaţii pe care le puneţi în circulaţie practice impulsionaţi dezvoltarea agriculturii de precizie în România…
Exact. Şi tot ce ţine de agricultură de precizie este în interesul ţării noastre să fie aplicat pe scară largă. Am avut invitaţi care au vorbit de impactul dronelor. Cu drone aflată la o înălţime de 120 m se monitorizează 50 de hectare, la rezoluţii incredibile, de 100 de ori mai mari decât cele oferite de sateliţi. Există aplicaţii şi programe digitale care pot genera rezultate extraordinare, cu economii deosebite. Putem descoperi dezechilibrele existente pe un teren, plantele care suferă, lipsa apei, prezenţa unor dăunători şi astfel se pot lua măsuri tehnologice adecvate.

Strategic ar fi să aveţi şi un curs dedicat în cadrul Facultăţii de horticultură
Din acest an, în conjunctura unui proiect internaţional în care suntem implicaţi, vom introduce la fiecare disciplină câte un curs de 2 ore legat de agricultura de precizie şi horticultura digitală. Ne dorim însă în viitorul imediat să avem în programa fiecărei facultăţi din USAMV Bucureşti un astfel de curs, care să se întindă măcar pe 14 săptămâni, pe durata unui semestru. Acesta este viitorul, trebuie să fim conectaţi la secolul XXI. Vizăm şi lansarea unor platforme regionale, în prima fază, şi treptat la nivel naţional, în care să fie implicate universităţile, firmele IT, marea distribuție, în tentativa de a valorifica tehnologia digitală în folosul economiei şi societăţii. La această oră, de exemplu, nu ştim câţi producători de tomate avem, pe ce suprafaţă, care este producţia, cât consumăm intern… Sunt informaţii de care Ministerul Agriculturii are nevoie în elaborarea unei strategii. Producţia internă nu este cuantificabilă, importăm foarte mult - într-o ţară ce dispune de resurse şi condiţii naturale incredibile - nu sprijinim producători locali şi ne plângem că doar pomii şi legumele aduc într-un an la balanţa de plăți un deficit de peste 1 miliard de euro.

Digitalizarea agriculturii şi horticulturii, pornită dinspre învăţământul de profil ar fi un vector foarte puternic pentru internaţionalizare, ce ar permite asigurarea unui altfel de viitor universităţii, pe fondul scăderii continue a bazinului de studenți.
Universităţile româneşti, în general, şi USAMV Bucureşti, în special, au o bază materială deosebită, infrastructură, laboratoare, amfiteatre, câmpuri experimentale, staţiuni şi centre de cercetare, dar și personal pregătit, specialişti pe fiecare domeniu în parte. Populaţia ţării scade, la fel şi numărul tinerilor care termină liceul. În aceste condiţii, riscăm ca toată infrastructura deţinută să rămână nefolosită. În schimb, politica de atragere a studenţilor internaţionali ar permite aducerea de venituri suplimentare prin abordarea unor domenii şi tendinţe tehnologice de vârf. Este bine să pregătim studenţii pentru anii care vor veni, nu pentru ce există acum, uzura tehnologiilor fiind din ce în ce mai accelerată.

Luaţi în calcul în acest sens dezvoltarea unui hub european de competențe digitale în ştiinţe agronomice?
Avem relaţii foarte bune cu Universitatea Politehnică din Bucureşti, am colaborat în multe proiecte împreună. Este nevoie să extindem zona cercetărilor şi a colaborărilor interdisciplinare pentru a putea avea horticultură de precizie sau horticultura digitală. Horticultura nu se mai poate face doar plantând răsaduri sau cu foarfecă de tăiat. Alternativa este oferită de zona digitală, de TIC, mai ales că ne îndreptăm către sisteme de producţie în care intervenţia omului va fi din ce în ce mai redusă, iar factorii de mediu de mediu controlaţi cât mai eficient, dar şi pentru a face faţă exigențelor competitivităţii, a consumatorului tot mai pretenţios. Organic farming, producţia ecologică şi integrată sunt soluţiile pe termen lung.

Vă invit să revenim la noutăţile şi la premierele evenimentului din aceste zile.
O altă premieră este inaugurarea unei Grădini biointensive eco, un concept nou realizat de colegii mei, în care şi-au dat mâna atât peisagiştii, care au proiectat suprafaţa, cât şi horticultorii, care au venit cu alegerea şi aşezarea plantelor. Pentru a produce cât mai intelligent, au combinat flori cu legume de tot felul, în diferite sisteme de plantare, fertilizare sau mulcire.
Atelierul de ornitologie și faună utilă prezintă modalităţile în care noi putem folosi specii de păsări utile sau lilieci în lupta împotriva dăunătorilor. Păsările aduc câştiguri de 300 euro pe an per hectar… Învăţăm să protejăm fauna utilă în ecosistemele noastre horticole, facem hoteluri de insecte utile, cu beneficii pentru plantaţii.
Un alt atelier inedit a fost: Reciclăm sau aruncăm? Materia organică – o resursă nepreţuită. Cum şi ce compostăm. Pe lângă prezentarea unui sistem nou de compostare, alimentat la priză, putem obţine, din resturile vegetale strânse în gospodărie, în mai puţin de 10 ore, un compost care miroase ca pâinea caldă. Am prezentat şi sisteme de compost pentru suprafeţe şi volume mai mari, inclusiv sisteme de tocare a resturilor vegetale.
O altă noutate este prezentarea de Tehnologii ecologice pre şi post recolta în sprijinul fermierului. Este un proiect cu finanțare europeană, în care colegii noştri vin cu soluţii tehnologice nepoluante,
Un alt atelier este cel de Transplantare automatizată a arborilor. Avem un utilaj pus la dispoziţie de PMB, care poate muta arbori cu un balot ce are 2,5m diametru şi 1,5m adâncime. Vom scoate arbori din pepiniera noastră şi îi vom transplanta în parc.
Avem şi un atelier dedicat copiilor, Micii horticultori în acţiune, care vor învăţa să transplanteze plante şi flori dintr-un ghiveci în altul, la sera noastră de cercetare Hortinvest.

Aţi avut grijă de această grădină numită Zilele Horticulturii Bucureștene de când era în stadiul de sămânţă şi până la momentul maturizării sale. Dacă aţi menţinut cadenţa anuală ar fi trebuit să fie a 18-a ediţie, osărbătoare a majoratului…
Sărbătorim într-adevăr majoratul şi dorim să creştem şi să ne maturizăm în următorii ani, să avem expoziţii şi târguri de plante cu o frecvenţă mai mare, care să poată să aducă în campusul nostru, la fiecare sfârşit de săptămână, producători români şi consumatori. Promovăm în această perioadă şi Admiterea, pentru a atrage noi generaţii de horticultori.
Este important de subliniat faptul că acest eveniment este organizat, încă de la început, în parteneriat cu Societatea Română a Horticultorilor, o asociaţie veche, înfiinţată în 1913. Începând cu ediţia din 2018, Zilele Horticulturii Bucureștene se desfăşoară sub înaltul patronaj al Majestăţii sale Margareta, Custodele Coroanei române. De altfel, de-a lungul istoriei horticulturii româneşti, Casa Regală a fost alături de horticultori cu ocazia fiecărei manifestări importante, iar această tradiţie ne onorează şi ne obligă.

Horticultura poate fi un domeniu regal pentru economia naţională? Cât de mult/puţin este valorificat potenţialul horticol al României?
Din păcate, după 1989 horticultura românească a fost sectorul agriculturii care a pierdut cel mai mult, alături de zootehnie, pe fondul finanţării slabe, a destructurării unităţilor de producţie existente, a pierderii plantațiilor, serelor, a solariilor, a depozitelor.
Horticultura este importantă în primul rând pentru a avea o viaţă sănătoasă. Nu putem concepe sănătatea şi nutriţia echilibrată fără fructe şi legume proaspete, care sunt sursa noastră de vitamine, de aminoacizi esenţiali. Din acest punct de vedere, horticultura este un sector strategic. În acelaşi timp valorifică terenurile nepropice pentru alte activități, generând producţii eficiente şi cu valoare deosebită. Avem de partea noastră specialişti, resursa umană care poate realiza minuni în domeniu. Investiţiile în horticultură nu au fost pe măsură numărului de profesionişti şi mulţi dintre aceştia s-au reorientat către alte activităţi. În 2007, după aderarea la UE, România a beneficiat de un proiect deosebit pentru reconversia plantaţiilor de viță de vie. În 10 ani s-au plantat în jur de 50 de mii dehectare de plantaţii noi, ceea ce înseamnă soiuri noi, tehnologii noi, echipamente de vinificaţie şi se vede pe piaţa un reviriment al producţiei și calităţii vinurilor autohtone. Deci, cu investiţii consistente, pe termen mediu şi lung ne putem dezvolta. E nevoie de investiţii serioase şi programe de sprijin dinpartea Ministerului Agriculturii, inclusiv deprotejarea culturilor pe fondul impactuluischimbărilor climatice, pentru a valorifica potenţialul enorm al horticulturii româneşti.n



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite