Revista >> Mai 2021 [Nr. 234] >> IT&C

Obstacole în calea digitalizării IMM-urilor din România

Alexandra Cernian – Lector universitar, Facultatea de Automatica si Calculatoare

26 Mai 2021

Autoritatea pentru Digitalizarea României a publicat în aprilie 2021 analiza „Barierele Digitalizării mediului public şi privat din România". Documentul este o radiografie a provocărilor pe care le presupune transformarea digitală în România si conturează o imagine asupra obstacolelor pe care le întâmpină mediul public și privat din România în calea unei transformari digitale de succes.

Documentul se dorește a fi o temelie solidă în formularea politicilor publice, a priorităților de acțiune și a proiectelor derulate prin finanțări europene precum POCIDIF, POCU și PNRR. Acest raport se bazează pe următoarele surse:
Raportul Flash Eurobarometer 486, intitulat „SMEs, start-ups, scale-ups and entrepreneurship”, publicat în luna septembrie 2020 și realizat de Kantar pentru Comisia Europeana în perioada februarie-mai 2020.
Indicele DESI (Digital Economy and Society Index).
Studiul Indexului European al Sistemelor de Antreprenoriat Digital (European Index of Digital Entrepreneurship Systems - EIDES) aferent anului 2020, publicat de Joint Research Center al Comisiei Europene.
Plecând de la analiza ADR, vom face o paralelă cu studiul „Barometrul digitalizării – ediția 2020”, realizat de Valoria în colaborare cu Doingbusiness.ro, care sondează percepțiile managerilor și directorilor executivi cu privire la impactul digitalizării asupra companiilor din România. Chestionarul, la care s-au primit 433 de răspunsuri, a fost aplicat în perioada 10 iulie - 10 septembrie 2020. Raportul prezintă și date comparative ale cercetărilor din anul 2020, 2018 și 2017.

Blocajele digitalizării IMM-urilor din România
Cele mai mari blocaje în calea digitalizării companiilor care reies din analiza studiilor de mai sunt următoarele:

1. Lipsa unei strategii digitale
Din statisticile Eurobarometrului din prima jumătate a anului 2020 reiese că România se plasează la coada clasamentului european în ceeea ce priveşte ponderea IMM-urilor care au un plan sau o strategie de digitalizare a companiei.
Barometrul digitalizării arată ca 55% dintre companii au făcut din transformarea digitală partea centrală a strategiei lor de afaceri în 2020, față de 54% în 2018. Este de remarcat aici lipsa de preocupare chiar și în privința tehnologiilor digitale de bază (email, website etc.) a companiilor românești, ceea ce indică niște probleme de educație și cultură antreprenorială.

2. Lipsa de preocupare față de tehnologiile avansate
România se plasează pe un clar ultim loc în ceea ce priveşte procesul de adopție a tehnologiilor digitale avansate de către IMM-uri.
Conform Barometrului digitalizării 2020, Inteligența Artificială nu este încă pe agenda directorilor generali și a managerilor în ceea ce privește strategia de creștere a capabilităților de business ale companiei, iar rezultatele studiului arată că 60% dintre directorii generali și 61% dintre manageri au dat un răspuns negativ la această întrebare. Dezamăgitor este și faptul că doar 12% dintre aceștia își propun să integreze AI în strategia de digitalizare a companiei.
Deși Robotic Process Automation este tehnologia care a explodat în adopție la nivelul companiilor din toate domeniile de activitate în acest an, mai ales datorită efectului favorabil asupra eficienței și rezilienței proceselor companiei, în România RPA nu este pe agenda IMM-urilor: doar 19% spun că utilizează în prezent RPA.

3. Resursă umană cu nivel scăzut de competențe digitale
Graficul de mai jos confirmă corelația dintre nivelul scăzut de competențe digitale ale oamenilor și dificultățile întâmpinate de companii în procesul de digitalizare, dar și slaba dorinţă (inexistenţa unei viziuni/strategii/plan) a firmelor de a se digitaliza. România se află la coada clasamentului, la o diferență notabilă față de celelalte state membre UE. De altfel, România se află pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul clasamentului DESI (Indiceleeconomiei și societății digitale).

La nivelul forței de muncă, această lipsă de cunoștințe și competențe duce la un grad mare de rezistență la schimbare. Conform Barometrului digitalizării, peste 30% dintre companii consideră rezistența la schimbare principalul obstacol în calea digitalizării. Mai mult, această lipsă de educație digitală se propagă și la nivel de management și se reflectă în incapacitatea de a înţelege digitalizarea și beneficiile pe care le aduce. Rezultatele Barometrului digitalizării arată că în 2020, 27% dintre directorii generali și 49% dintre manageri spun că nu există la nivelul conducerii de top suficiente cunoștințe și expertiză ca să evalueze și să dezvolte un model de afacere digital, dar vor da prioritate construirii unei astfel de expertize.

4. Lipsa de resurse financiare
Ambele studii analizate arată că factorul financiar reprezintă principala barieră în calea digitalizării pentru IMM-urile din România. Rezultatele Eurobatrometrului sunt aliniate cu răspunsurile din Barometrul digitalizării, unde 43% dintre directorii generali și 27% dintre manageri apreciază că principalul obstacol care împiedică compania să valorifice digitalizarea sunt costurile prea mari.
În unele cazuri, obiecția este reală. În alte cazuri, derivă dintr-o înțelegere greșită a procesului de digitalizare și lipsa de perspectivă, ceea ce duce la lipsa unei strategii coerente și face ca digitalizarea să nu fie o prioritate organizațională. Și, prin urmare, bugetul alocat să nu fie corelat cu nevoile reale, care, în acest context, nici nu sunt identificate corect. Mulți manageri își doresc digitalizare ieftină, dar, ca de obicei, ieftin înseamnă mai scump pe termen lung.

Cum putem accelera ritmul?
Barometrul Digitalizării arată că principalele 3 elemente care conduc la succesul digitalizării unei companii sunt: tehnologia (69%), conducerea companiei (44%), viziunea și strategia (39%). Cu tehnologia în continuă evoluție, este important ca directorii și managerii să fie deschiși și flexibili la aceste schimbări și să privească spre viitor. Doi factori foarte importanți sunt viziunea și analiza. De aici vor rezulta niste obiective clare de digitalizare și claritate în realizarea planului de acțiuni.
Este un moment bun ca mediul privat să înlocuiască paradigma „om vs. mașină” în „augmentarea omului prin tehnologie”. Ar fi bine să privim digitalizarea ca pe un proces care ne eficientizează activitatea și ne eliberează de unele acțiuni repetitive și plictisoare, în beneficiul unor activități mai creative și productive.n