Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Încurcatele căi ale Legii 5G în România

26 Mai 2021



Cea de a 25-a ediție a Zilei Comunicațiilor, cel mai longeviv eveniment al industriei de profil, a prilejuit o ieșire la rampă a operatorilor telecom, care și-au expus așteptările pe care le au de la autorități. Acestea vor rămâne încă pe o perioadă nedeterminată în acest stadiu, atenția legislativului fiind concentrată exclusiv pe aprobarea Legii 5G.

Guvernul României a aprobat în urmă cu o lună, după îndelungi tergiversări și ezitări, mult-așteptatul proiect al Legii 5G, care prevede că alegerea furnizorilor de tehnologie pentru viitoarele rețele trebuie făcută doar cu avizul Consiliul Superior de Apărare a Țării. Motivul acestei prevederi – inexistentă în cazul rețeleor 2G, 3G și 4G – este că soluțiile de infrastructură instalate în România să nu genereze riscuri de securitate cibernetică. Măsura are legătură directă cu Memorandumul dintre SUA și România semnat în august 2019, care prevede „evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G“.
Jocul coincidențelor a făcut ca, în aceeași zi în care Guvernul aviza proiectul Legii 5G (15 martie), reprezentanții operatorilor telecom să își facă publice doleanțele pe care le au de la Executiv, în cadrul celei de a 25-a ediții a conferinței Ziua Comunicațiilor.



Doleanțele 5G ale operatorilor
Ziua Comunicațiilor 2021 s-a remarcat, în prima parte evenimentului, prin abordarea voalată a „elefantului din cameră“ adoptată de autorități. Alexandru Bologan, secretar de stat în nou-înființatul Minister al Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), a nominalizat subiectul 5G vag: „Sper ca Legea 5G să fie adoptată cât mai repede“.
Ce-i drept, speranțele i s-au împlinit în aceeași zi...
În sesiunea dedicată, operatorii au fost însă vocali și expliciți în ce ce privește așteptările pe care le au de la autorități. Atât în privința Legii 5G, cât și a altor subiecte la care România înregistrează întârzieri.
Primul care a abordat subiectul 5G frontal a fost Valentin Popoviciu, vicepreședintele Consiliului Administrativ DIGI RCS&RDS, care a subliniat că: „Nu doar frecvențele scoase în licitație sunt esențiale – pentru că deja avem frecvențe pe care le utilizăm pentru servicii 5G – ci trebuie claritate și în ceea ce privește echipamentele pe care le putem folosi în această zonă.“
Popoviciu a subliniat că „Lucrurile nu trebuie lăsate în zona gri, pentru că sunt o serie de aspecte neclare și insuficient definite, unde se amestecă partea de 5G cu alte lucruri. De exemplu, nu înțelegem de ce reglementările 5G ar trebui să intre peste rețelele 2G, 3G, 4G existente, respectiv peste tehnologiile anterioare.“
Reprezentantul RCS&RDS a explicat că, dacă Legea 5G va avea caracter „retroactiv“, respectiv reglementările adoptate vor impune schimbări ale tehnologiilor utilizate pentru rețelele 2G, 3G și 4G, cheltuielile suplimentare ar trebui suportate de „cineva“, agumentând că, la momentul în care s-au făcut investițiile în respectivele rețele, nu exista contextul Memorandumului. „Daca se dorește schimbarea, cineva trebuie să plătească“, a afirmat Popoviciu, care a dat exemplul Administrației SUA care – după ce a limitat accesul companiilor chineze de tehnologie pe piața americană – a achitat nota de plată a retehnologizării rețelelor telecom existente.
„Nu ne dorim neclarități care să blocheze dezvoltarea rețelelor 5G, pentru că nu vom ști în ce direcție să o luăm, în ce să investim și dacă ne vom putea recupera investiția sau nu“, a concluzionat reprezentantul RCS&RDS.
Ștafeta cererilor a fost preluată de Florina Tănase, director Legal & Corporate Affaire Telekom România, care a explicat că industria telecom din România are nevoie de predictibilitate: „Indiferent de forma concretă pe care o va lua acest act normativ (Legea 5G – n.r.), este foarte important ca lucrurile să fie predictibile. Odată ce actul normativ va fi finalizat este iarăși important ca, de la adoptarea lui și până la momentul la care va fi organizată licitația 5G, operatorii să aibă un termen rezonabil de a-și pregăti business case-urile, pentru că sumele pentru licitație trebuie aprobate de companiile-mamă.“

Autoritățile se lasă așteptate
O altă problemă adusă în prim-plan de reprezentanții operatorilor telecom a fost cea a zonelor fără acoperire sau cu acoperire slabă, respectiv a decalajului urban-rural în ceea ce privește penetrarea serviciilor Internet. O provocare critică în contextul Pandemiei și al mutării cursurilor școlare în online.
Și de această dată, Valentin Popoviciu a preluat inițiativa abordând tranșant problema: „Punctele nevralgice sunt aceleași cu care ne-am confruntat de-a lungul multor ani, pentru că, deși avem localități care nu dispun de conectivitate bună la internet, nu am văzut niciun efort din partea autorităților de a rezolva problemele de bază ale accesului către aceste zone. (...) În România avem o penetrare Internet extraordinară, însă în zonele rurale izolate mai avem încă localități care trebuie conectate în următorii ani. Noi, operatorii, vrem să o facem din fondurile noastre, nu cerem nici finanțări europene, nici de la stat. Avem nevoie doar de condiții proprice de utilizare comună a infrastructurilor existente, care pot da un impuls decisiv pentru conectarea tuturor cetățenilor din România într-un timp foarte scurt. Pentru aceasta este necesară însă și cooperarea autorităților, care să fie interfața noastră cu operatorii altor infrastructuri esențiale existente în acele zone izolate, astfel încât, împreună, să aducem conectivitatea și digitalizarea către orice cetățean, aflat chiar și în vârful muntelui.“
Dorin Odiațiu, director Public Affairs, Partnerships & Wholesale Orange România, a avut o abordare mai temperată, declarându-se mulțumit cu rezultatele obținute în privința autorizării, dar solicitând, pe lângă sprijinul autorităților, și acces la fonduri: „Credem că s-a ajuns la un mod rezonabil de a trata și rezolva problema autorizării construcției rețelelor telecom prin prevederile introduse în versiunea actuală a Codului Comunicațiilor. Promulgarea acestuia cât mai rapid e una din direcțiile pe care trebuie să mergem. Totodată, credem că, în mod complementar acestui Cod, trebuie să putem beneficia la nivelul industriei din România de fondurile necesare pentru a asigura conectivitatea în comunitățile rurale izolate.“
Codul European al Comunicațiilor reprezintă însă un subiect la care România înregistrează întârzieri: „Va trebui ca, împreună cu autoritățile, să încheiem în ritm alert o serie de subiecte existente încă de anul trecut, precum Codul European al Comunicațiilor. Acest Cod trebuie să ne așeze pe drumul corect prin raportare la alte state europene, iar noi, operatorii, vom avea nevoie de un termen rezonabil de implementare, pentru că vom putea începe doar atunci când natura și întinderea obligațiilor pe care le avem ne sunt cunoscute.“

Mai e mult până departe
Concluziile i-au aparținut lui Cătălin Buliga, director de tehnologie Vodafone România, care a redimensionat orizontul de așteptare la situația reală: „Anul trecut ne-a învățat pe toți că infrastructura telecom este critică. Însă niciodată nu vom putea să rezolvăm decalajul urban-rural dacă partea de infrastructură este uitată din toate proiectele naționale. Ori, infrastructura o facem noi, de 30 de ani, atât cât ne permit fondurile. Și riscul este să ajungi să dai tablete pentru copii într-un sat unde nu există Internet de niciun fel. (...) 2021 este un an foarte important pentru România pentru că, pe de o parte, avem oportunitatea unică a planului PNRR, prin care fonduri europene mari vor merge către digitalizare și rezolvarea multor probleme. Pe de altă parte, în acest an se vor lua multe decizii care pot afecta industria telecom sau o pot ajuta. Și mă refer și la elementele legislative, și la licitația de spectru, și la modul în care vor fi alocate fondurile și la cum vom reuși să acoperim ruralul. Vorbim azi de 5G, dar nu avem 4G în mediul rural.“

Între timp…
… lucrurile au evoluat.
Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a declarat, inițial, că va cere Parlamentului amânarea dezbaterilor asupra Legii privind securitatea rețelelor 5G, pentru ca ulterior să revină și să afirme că susține fără echivoc legea trimisă de Guvern în Parlament.
În tot acest timp, mai multe companii și asociații chinezești au făcut un lobby puternic pentru blocarea legii. Iar Huawei – principalul furnizor chinez de infrastructură telecom vizat de Memorandum – și-a intensificat luările de poziție publice, după ce la sfârșitul anului trecut depusese la Comisia Europeană o contestație prin care reclama măsurile restrictive luate de România și Polonia. Demersul este justificat având în vedere că, pe de o parte, compania chineză este lider în domeniul patentelor 5G, iar pe de altă parte de faptul că interdicția Huawei pe piața locală ar afecta 75% din industria telecom, conform estimărilor specialiștilor.
Proiectul de lege a mers însă mai departe și a primit avizele comisiilor raportoare și a fost adoptat în forma aprobată de Guvern de Camera Deputaților.
La momentul scrierii acestui articol, urma ca proiectul să fie analizat în Senat, care are rol de cameră decizonală. Despre cum, când și dacă se vor rezolva problemele concrete menționate de operatorii telecom nu se știa încă nimic…

Pandemia a accelerat penetrarea Internetului
La finalul anului 2020, conform datelor preliminare prezentate în cadrul evenimentului Ziua Comunicațiilor 2021 de reprezentanții ANCOM, evoluția numărului de conexiuni Internet în România se prezenta astfel:
♦ 20,4 milioane de conexiuni active la Internet mobil, în creștere cu 3% față de sfârșitul anului 2019;
♦ 5,7 milioane de conexiuni la Internet fix, în creștere cu 8%, dublu faâă de cât s-a înregistrat în 2019.
Traficul Internet în rețelele fixe a înregistrat o creștere cu peste 51% față de anul anterior, iar cel în rețelele mobile – cu 30%.
Din cele 5,7 milioane de conexiuni la puncte fixe existente la finalul anului trecut, 2 milioane erau utilizate în mediul rural. În 2020 au fost realizate 100.000 de noi conexiuni de Internet fix în orașe și de trei ori mai multe în mediul rural. 90% din traficul de Internet în România este realizat prin intermediul rețelelor fixe.
Anul trecut, din cele 2.700 de localități fără acoperire Internet, identificate în 2019, mai rămăseseră 1.600. Numărul localităților considerate „Zone albe“ a scăzut cu peste 40% și a crescut cu 42% al celor în care utilizatorii au acces la rețele în bandă largă.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite