Revista >> Iunie 2021 [Nr. 235] >> Cover Story

UMF „Iuliu Hațieganu“ Cluj-Napoca – drumul spre excelență

Alexandru Batali

18 Iunie 2021

Cercetarea științifică reprezintă o componentă esențială a misiunii Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, aflată în categoria selectă a universităților de cercetare avansată și educație, și totodată vectorul principal al afirmării internaționale și al ascensiunii deosebite din ultimii ani în clasamentele mondiale. În 2021, cea mai veche instituţie de învăţământ medical din Transilvania și universitatea din România cu cel mai mare număr de studenți străini a reușit să atingă unul dintre obiectivele importante din planul său strategic de dezvoltare: situarea printre primele 1.000 de universități ale lumii. Descoperim împreună cu prof. univ. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, reperele-cheie ale acestui parcurs orientat spre viitor și excelență.

În România, UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca deţine o poziţie de prim-plan la nivelul cercetării ştiinţifice. Din momentul în care aţi preluat conducerea Universităţii, ce strategie şi obiective de creştere aţi avut pe această componentă vitală pentru evoluţia şi competivitatea unei instituţii de învăţământ superior de tip world-class, centrată pe generarea de cunoaștere?
La preluarea mandatului de rector și la elaborarea strategiei de dezvoltare a cercetării științifice a universității noastre, am avut în vedere principalele provocări cu care se confruntă în prezent învăţământul superior medical şi farmaceutic: necesitatea adaptării educației și cercetării medico-farmaceutice la cerințele moderne ale serviciilor de sănătate, intensificarea concurenţei între instituţiile de învăţământ superior de profil, competiţia interuniversitară pentru obţinerea de finanţări suplimentare şi diferenţiate în funcţie de performanţa ştiinţifică.
Cercetarea științifică reprezintă o componentă de bază a misiunii Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, inclusă în categoria universităților de cercetare avansată și educație. Strategia de dezvoltare a cercetării se fundamentează pe câteva elemente solide și extrem de importante: relevanţa internaţională, transdisciplinaritatea, includerea activității de cercetare printre criteriile de evaluare și stimulare financiară a cadrelor didactice, stimularea competiţiei prin alocarea de resurse suplimentare celor performanți. De asemenea, am fost preocupați de dezvoltarea resurselor umane necesare cercetării, angajând în universitate cercetători dedicați și stimulând prin burse cercetarea în rândul studenților, care pot deveni viitorii cercetători. Școala doctorală, motorul cercetării științifice, contribuie cu succes la consolidarea poziției de lider a universității noastre în cercetarea științifică din România, prin formarea de poluri de competență, cunoaștere și competitivitate.
La ora actuală, pe plan internațional, există o cultură universitară competitivă, cu ierarhii oficiale ale universităților, rankinguri în care Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca a obținut poziții onorante. Criteriul principal după care sunt evaluate şi ierarhizate domeniile de studiu şi universitățile, atât în sistemul național de învățământ, cât şi în clasamentele internaționale, este cercetarea științifică. Pe lângă creşterea vizibilității internaționale, performanța în cercetarea ştiințifică se finanțează suplimentar, ceea ce duce implicit la dezvoltare instituțională. Acestea sunt motivele pentru care cercetarea este luată în considerare ca prim criteriu în promovarea şi evaluarea cadrelor didactice, ceea ce poate crea uneori frustrări, având în vedere că activitatea principală pentru care suntem remunerați este cea didactică. Găsirea unui echilibru în ceea ce priveşte ponderea celor două activități în evaluarea cadrelor didactice şi respectiv în promovări este un obiectiv important ce trebuie avut în vedere de către managementul universității.

În acest sens, pe termen mediu și lung mai avem în vedere următoarele obiective majore:
• Consolidarea calității educației și a cercetării din universitate prin colaborarea și implicarea globală, națională și locală. Interconectarea excelenței în educație cu excelența în cercetare;
• Implementarea strategiei de cercetare a UMFIH, care să concentreze activitatea pe teme relevante, acolo unde există premisele unor rezultate semnificative, expertiză și facilități disponibile, astfel încât să fie optimizată utilizarea resurselor în scopul obținerii unor rezultate cu aplicabilitate practică medicală, inovarea și omologarea de noi produse;
• Crearea cercetării credibile, reproductibile, deschise, cu date accesibile (Horizon Europe 2021 – 2027, „Goals of Research and Innovation Policy in EU - Open innovation/Open science/Open to the World”) și urmărirea unei poziții cât mai avansate în clasamentele internaționale din domeniu, accesarea fondurilor europene la nivel regional dedicatespecializării inteligente.
• Acordarea de sprijin instituțional concret în vederea participării la competițiile pentru proiecte ştiinţifice internaţionale şi a accesării fondurilor europene pentru cercetare, prin intermediul Departamentului de Cercetare, Dezvoltare și Inovare.
• Promovarea internaționalizarii activității de cercetare, atragerea de cercetători prestigioși din străinătate, care să conducăproiecte și colective de cercetare înUMFIH.
• Sprijinirea studenților cu abilități de cercetător prin oferirea de granturi de cercetare și implicarea în proiectele UMFIH – dezvoltarea cercurilor ştiințifice studențeşti – care trebuie văzute ca pepiniere pentru viitorii doctoranzi şi cercetători post-doctoranzi ai facultăților;
• Dezvoltarea cooperării interuniversitare în vederea accentuării caracterului de interdisciplinaritate a cercetării, condiţie esenţială pentru obţinerea unor rezultate valoroase, menite să contribuie la performanța ştiințifică a universității;
• Dezvoltarea resurselor umane specializate în cercetare prin angajare pe proiecte de cercetători post-doc, asociați nucleelor de cercetare din universitate;
• Crearea la nivelul universității a unei facilități de suport a activității științifice, care să susțină activitatea de cercetare oferind servicii membrilor comunității academice, de ex. prelucrarea statistică a datelor, consultanță privind redactarea articolelor științifice, consultanță în limba engleză medicală, scriere de proiecte etc. Dezvoltarea cu ajutorul liderilor de cercetare, a unui corp de experți pentru asigurarea unui peer-review al proiectelor care urmează a fi lansate, oferind prin aceasta proiectului o competitivitate sporită.

Care au fost investiţiile, programele nou-create şi proiectele majore din ultimii ani care au consolidat această direcţie fundamentală de dezvoltare?
Pentru desfășurarea activității de cercetare-dezvoltare-inovare, universitatea dispune de infrastructură și aparatură modernă, achiziționată în mare parte prin proiectele derulate instituțional. Doar în ultimii 5 ani, valoarea infrastructurii de cercetare achiziționată în cadrul proiectelor de cercetare implementate de universitate a fost de peste 60 de milioane de lei, mai ales în cadrul celor două centre de cercetare ale UMFIH: MedFuture și Centrul de Genomică și Medicină Translațională, unde avem aparatură specializată, în unele cazuri unică în țară. Infrastructura de cercetare a universității se regăsește înregistrată în platforma EERIS, unde coordonatorii departamentelor și centrelor de cercetare au prezentat echipamentele și serviciile de care acestea dispun.
Cel mai nou și amplu proiect, pe care l-am demarat în toamna anului trecut, este cel prin care vom înființa Centrul de Cercetare privind Dezvoltarea Medicamentului. Acesta va funcționa în clădirea „Farmacia B” a UMF „Iuliu Hațieganu”, care va fi modernizată, investiția fiind de aproximativ 30 de milioane de lei, din fonduri finanțate prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și din fonduri proprii ale universității. Vor fi amenajate 13 laboratoare de cercetare, 5 laboratoare didactice, 6 săli de lucrări practice și 10 birouri pentru cadre didactice și doctoranzi din domeniile tehnologie farmaceutică, biofarmacie, chimie farmaceutică şi chimie organică.
Astăzi, nu se mai poate face cercetare decât cu trei condiții care trebuie îndeplinite în același timp: o echipă profesionistă, infrastructură de cercetare performantă și granturi de finanțare a cercetării. Din fericire, le avem pe toate și asta ne ajută să atingem performanța.

Pe lângă infrastructura performantă existentă în facultăţi, activitatea şi proiectele de cercetare se desfăşoară şi în centre dedicate? Care este misiunea, specificul celor mai reprezentative? În ce constă unicitatea şi valoarea adăugată pe care o aduc?
Proiectele de cercetare din cadrul UMF „Iuliu Hațieganu” se desfășoară atât în cadrul celor trei facultăți (Medicină, Medicină dentară și Farmacie), cât și în cele două centre de cercetare de top în medicina inovativă și de înaltă performanţă.
Centrul de Cercetare pentru Medicină Avansată MedFUTURE a fost înființat în 2015, prin proiectul POSCCE „Dezvoltarea infrastructurilor de cercetare integrată pentru medicină avansată și medicină translațională în vedere creșterii competitivității științifice la nivel internațional în domeniile pentru sănătate”. Valoarea totală a proiectului a fost de aproximativ 8 milioane de euro, iar obiectivul principal a fost crearea unui centru de cercetare de înaltă performanță în domeniul medicinei avansate, în care să poată fi dezvoltate noi concepte, la nivel molecular, pentru a înțelege mecanismele care duc la apariția anumitor afecțiuni și unde se pot identifica tratamente personalizate și adaptate, prin utilizarea tehnologiilor de ultimă generație și a metodelor minim invazive.
MedFUTURE promovează dezvoltarea și aplicarea de noi tehnologii în domeniul imagisticii moleculare și funcționale, proteomicii, metabolomicii și medicinei experimentale avansate pentru terapii personalizate, precum și studii clinice pentru farmacogenomică și farmacoproteomie, care vor genera baza de date necesară pentru proiectarea terapiilor specifice, bazate pe identificarea mecanismelor moleculare și a declanșatorilor în modificarea genomului și în producerea diferitelor patologii.
Centrul este structurat în patru departamente: 1. Departamentul biobază, șoareci nuzi și transgenici - medicină experimentală: oferă posibilitatea de a susține modele de animale necesare pentru succesul proiectelor de cercetare preclinică, pentru a dezvolta strategii terapeutice orientate și metode de diagnostic noninvazive; 2. Departamentul pentru bionanoscopie a fost proiectat pentru a permite analiza probelor biologice la nivel molecular; 3. Departamentul de proteomică și metabolomică are o platformă de spectrometrie de masă de ultimă generație pentru proteomică, metabolomică și studii de metabolomică aplicate atât în cercetare fundamentală, cât și clinică; 4. Departamentul de culturi celulare efectuează propagarea liniilor celulare in vitro, trecerea, criostocarea și crioprezervarea activității băncii de celule, precum și testarea produselor terapeutice și bioactive.

În cadrul Centrului de Cercetări pentru Genomică Funcțională, Biomedicină și Medicină Translațională - Genomic Center, înființat în 2010, s-au dezvoltat noi metode de studiu la nivel genomic, s-au identificat compuși terapeutici noi și s-au dezvoltat concepte moderne de investigare la nivel microscopic. Centrul promovează excelenţa în cercetare, atât prin dezvoltarea unor departamente și facilităţi de ultimă generație, cât și prin formarea de cercetători, care asigură realizarea de proiecte și studii de înaltă performanţă știinţifică. Centrul are zece laboratoare și spații de depozitare pentru biobănci:1. Extracția acizilor nucleici - controlul calității și cantității; 2. Laboratorul microarray; 3. Secvențiere de generație următoare; 4. Proteomica și spectrometria de masă; 5. RealTime-PCR; 6. Cultura celulară și sortarea celulelor; 7. Citometrie de flux; 8. ADN recombinant; 9. Bioinformatică; 10. Patologie și microscopie; 11. Spații de depozitare a probelor biologice congelate.
Totodată, avem în vedere dezvoltarea echilibrată a infrastructurii de cercetare şi utilizarea acesteia în interesul larg al echipelor de cercetare din cadrul universității, în special în domeniile prioritare și cu rezultate notabile, pentru a facilita colaborarea națională și internațională. Un alt aspect important îl reprezintă convergenţa investiţiilor şi lărgirea accesului la exploatarea unor echipamente de top de către mai mulţi utilizatori din interiorul universităţii, și ne ocupăm de identificarea tuturor oportunităților de finanțare, de la granturi și până la finanțările independente, așa cum se procedează la nivel european.

În perioade de criză, instituţiile puternice, inovative, reuşesc să identifice noi oportunităţi şi să-şi maximizeze potenţialul. În 2020, un an marcat de spectrul pandemiei, cum arată bilanţul cercetării ştiinţifice?
În anul 2020, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” a avut în derulare 81 de proiecte de cercetare naționale și internaționale, cu o valoare totală de aproximativ 20 de milioane de euro. De asemenea, am avut 836 de articole publicate în reviste ISI, cu un factor de impact total de 2.554,8. O adevărată performanță, având în vedere provocările cu care ne-am confruntat odată cu începerea pandemiei.
De asemenea, am fost universitatea cu cele mai multe proiecte depuse și câștigate în cadrul Competiției PCE 2020-Proiecte de Cercetare Exploratorie (UEFISCDI) care se adresează cercetătorilor cu performanţe demonstrate prin calitatea şi recunoaşterea internaţională a publicaţiilor ştiinţifice. Dintre cele 87 de proiecte depuse pe domeniul sănătate, 38 au aparținut cadrelor didactice şi cercetătorilor noștri, câștigând jumătate dintre cele finanțate (19 proiecte din totalul de 31 aprobate la nivel național), cu o finanțare în valoare totală de 4,42 milioane de lei.
La începutul acestui an, UMF „Iuliu Hațieganu” a obținut finanțare pentru încă opt proiecte de cercetare, în cadrul competiției PN III - Program 4 - Cercetare Fundamentală și de Frontieră - Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE 2020), UEFSCDI. În domeniul Medicină, s-au câștigat 6 proiecte din cele 21 finanțate, iar în domeniul Biologie și Ecologie avem 2 proiecte din cele 19 finanțate, cu o valoare totală de peste 9,5 milioane lei.
În cadrul Școlii Doctorale, au activat 451 de doctoranzi și s-au finalizat 56 de teze de doctorat, în cele trei domenii pe care le acoperim, medicină, medicină dentară și farmacie. Metodologia elaborată în timp scurt de Școala Doctorală a rezolvat ingenios problemele puse de susținerea „la distanță” a tezei de doctorat, iar acele momente au fost, de multe ori, la fel de emoționante ca la susținerea clasică. A fost un succes și ne bucurăm că doctoranzii universității noastre nu au fost nevoiți să amâne obținerea titlului de doctor, moment definitoriu pentru evoluția lor. De asemenea, peste 20 de cadre didactice și-au susținut teza de abilitare, în premieră, online.
Un alt lucru foarte important pentru activitatea de cercetare din cadrul universității noastre este faptul că am propus, și a fost aprobată de către Senatul Universității, finanțarea cu câte 1.000 de Euro +TVA a articolelor publicate în prima cvartilă de către cadrele didactice, cercetătorii și doctoranzii din cadrul UMF „Iuliu Hațieganu”.

Care sunt priorităţile şi ţintele universităţii în acest an, în noul ciclu academic?
Este dificil să ne facem planuri, având în vedere condițiile în care ne aflăm și faptul că pandemia nu s-a încheiat. Medicina se poate face și online, însă nu în totalitate. Sperăm că, la toamnă, ne vom putea întoarce cu toții în campusul universitar, nu doar la stagiile practice, ci și la cursuri. Ne lipsește foarte mult interacțiunea directă cu studenții. Dar până atunci, ne pregătim de încheierea anului universitar 2020-2021 și de organizarea admiterii noilor candidați. Anul acesta, la programele de studii de nivel de licență, avem 969 locuri pentru linia de predare în limba română și 560 de locuri pentru studenții internaționali, la secțiile în limba engleză și franceză. Și în acest an, admiterea candidaților la linia de studiu în limba română se va desfășura în sistem clasic, prin examen scris tip grilă, în perioada 24-25 iulie.
Pentru anul universitar 2021-2022, avem în vedere continuarea direcției de dezvoltare a laturii practice a pregătirii studenților, la toate programele de studiu ale facultăților, precum și remodelarea curriculei. Abordarea planului de învățământ trebuie să privească atât conţinutul, cât şi actul pedagogic în sine, astfel încât noţiunile de învăţământ centrat pe student şi pe rezolvare de probleme să fie cu adevărat dezvoltate și puse în practică. În ceea ce privește învățământul postuniversitar, dorim să îi aducem o nouă dimensiune, prin dezvoltarea învăţământului la distanţă, prin e-learning și blended-learning, astfel încât universitatea să fie în măsură să se adapteze cerințelor actuale, la standarde înalte de calitate.
Totodată, o altă prioritate o constituie creșterea nivelul calitativ şi caracterul pragmatic al pregătirii rezidenţilor, care trebuie priviţi, pe de o parte, ca studenţi, iar pe de alta, ca parteneri în funcţionarea serviciilor medicale. Standardizarea pregătirii lor este o necesitate și împreună cu Alianța Universităților de Medicină și Farmacie din România, G6-UMF am propus Ministerului Sănătății trecerea pregătirii rezidenților în totalitate în sarcina universităților medicale, ceea ce ar reprezenta, în opinia noastră, un pas înainte pentru dezvoltarea resurselor umane din sănătate.

Există şi o viziune internaţională de lungă durată, în sensul creării unei universităţi a viitorului şi a unui nou tip de educaţie… UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca este singura universitate de medicină și farmacie din România inclusă în Alianța Universităților Europene…
În 2019, Comisia Europeană selecta instituțiile de învățământ superior din țările Uniunii Europene ce urmau să formeze primele 17 „universități ale viitorului” - Universitățile Europene, o serie de consorții transnaționale, care funcționează sub forma unor campusuri interuniversitare, în cadrul cărora studenții, doctoranzii, cadrele didactice și cercetătorii vor putea circula fără opreliști. Aceste instituții își pun în comun expertiza, platformele și resursele pentru a furniza programe de învățământ sau module comune care să acopere diverse discipline. Universităţile Europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care sunt situate, întrucât studenţii lor vor colabora îndeaproape cu autorităţi de stat, companii, cadre universitare şi cercetători pentru a găsi soluţii la provocările cu care se confruntă regiunile respective.
În 2020, alte 24 de Universități Europene s-au alăturat celor 17 formate în anul precedent. Acestea cuprind 165 de instituții de învățâmânt superior, din 26 de state ale Uniunii Europe, dintre care șapte sunt din România. UMF „Iuliu Hațieganu” este singura universitate de medicină și farmacie din România inclusă în Universitățile Europene și face parte din consorțiul NeurotechEU - European University of Brain and Technology, alături de șapte dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din Europa și din lume: Universitatea Oxford (Marea Britanie), Karolinska Institutet (Suedia), Rheinische Friedrich-Wilhelms-Universität din Bonn (Germania), Radboud Universiteit Nijmegen (Olanda), Universidad Miguel Hernández (Spania), Debreceni Egyetem (Ungaria) și Boğaziçi Üniversitesi (Turcia). Recomandarea de includere a UMF „Iuliu Hațieganu” în acest consorțiu a fost făcută de Karolinska Institutet din Suedia, cu care universitatea noastră are o bună relație de colaborare încă din anul 2009, atât pe plan științific, cât și educațional. Desigur, au contat foarte mult și rezultatele pe care le-am obținut în urma unei evaluări riguroase.