Revista >> Iunie 2021 [Nr. 235] >> IT&C

Situatia natională la zi în domeniul smart city

Radu Ghitulescu

18 Iunie 2021

Adopția proiectelor de tip „Smart City“ se menține pe o evoluție ascendentă în România. Însă, deși numărul acestora crește constant, lipsa unor abordări coerente pe termen lung își spune cuvântul.

Conform „radiografiilor“ realizate de compania Vegacomp Consulting, evoluția din ultimii patru ani a inițiativelor locale în domeniul orașelor inteligente este următoarea:
• 2021: 860 de proiecte – în plan, în curs de implementare sau deja livrate – în 124 de orașe
• 2020: 594 de proiecte în 87 de orașe;
• 2019: 330 de proiecte în 45 de orașe;
• 2018: 300 de proiecte în 41 de orașe.

După cum se poate observa, în 2021 se înregistrează o înjumătățire a ritmului de creștere, care a ajuns la +45% ca număr de noi proiecte (față de aproximativ +80% în intervalul 2020) și +42% în ceea ce privește numărul noilor orașe intrate în „radiografie“ (spre deosebire de +93% în perioada anterioară).
La rândul său, topul orașelor cu cele mai multe proiecte încadrabile în categoria „Smart City“, potrivit sursei citate, se prezintă anul acesta astfel:
• Alba Iulia – 106 (stagnant față de 2020)
• Cluj-Napoca – 58 (+4);
• Iași – 56 (+37);
• București – 39 (+3);
• Arad – 29 (+10);
• Sibiu – 27 (+11);
• Timișoara – 26 (stagnant)
• Oradea – 26 (+9);
• Brașov – 18 (stagnant).

Interesant este că Bucureștiul, care ocupă poziția a patra în clasamentul Smart City local, cu doar trei proiecte noi față de anul trecut, este singurul oraș din România nominalizat în studiul „Smart City Solutions for a Riskier World“, realizat în 2020 de ESI ThoughtLab. Situație similară și în „Smart City Index 2020“, unde Capitala ocupă poziția 87 din 109 (în scădere față de 2019, când ocupă locul 85).

Soluții concrete la probleme uzuale
„Radiografiile“ realizate de Vegacomp în ultimii patru ani nu furnizează însă și informații calitative despre aceste inițiative. Cum ar fi cele despre nivelul de adopție și utilizare a proiectelor „smart“ implementate deja sau despre cât de eficient sunt acestea valorificate prin integrarea lor și dezvoltările ulterioare.

Sunt informații necesare, deoarece abordează aspecte deficitare în numeroase proiecte realizate la nivel local. Cauzele sunt numeroase și merg de la lipsa competențelor tehnice la nivelul autorităților locale – și care nu pot fi compensate prin apelul la expertiza externă din cauza dificultăților întâmpinate în realizarea parteneriatelor public-privat – și până la limitările existente încă în Legea achizițiilor publice.

Un alt element care afectează drastic randamentul inițiativelor de acest tip este reprezentat de frecvența mare a abordărilor insulare. În astfel de cazuri, cauza nu o reprezintă doar deficitul de specialiști, ci și faptul că algoritmul politic împiedică punerea în aplicare a unor strategii pe termen lung, favorizând dezvoltarea inițiativelor singulare, neintegrate coerent.

Toate aceste provocări uzuale au fost dezbătute recent în cadrul unei reuniuni a clusterului Smart City of România (SCOR), asociere creată în scopul de a ajuta autoritățile locale să identifice oportunitățile oferite de proiectele „smart“, precum și partenerii cu ajutorul cărora le pot materializa. (Un exemplu relevant în acest sens este Cluj IT Cluster, care ocupă poziția a doua în clasamentul companiilor implicate în implementarea soluțiilor inteligente.)

„Pe de o parte, clusterele ne ajută să avem un discurs transparent și facilitează accesul autorităților locale la competențele și expertiză noastră, a partenerilor privați din cadrul acestor asocieri. Pe de altă parte, avem peste 3.300 de autorități locale și majoritatea acestora își concentrează atenția pe accesarea finanțărilor europene. Eu cred însă că este o abrodare greșită dacă fiecare dintre ele va încerca să acceseze separat fondurile, pentru că nu există atât de mulți specialiști disponibili și nici nu vom avea prea curând capacitatea de a forma îndeajuns de mulți pentru a acoperi toate cererile. De aceea, clusterele de competențe pot funcționa ca niște centre de expertiză pe anumite zone geografice, la nivel de județ, de exemplu, ajutînd primăriile din cadrul regiunii respective să acceseze axele de investiții pe care pot obține finanțări“, a explicat Mihai Stănescu, CEO GTS, companie membră a SCOR cluster.