Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Despre miliardele din PNRR şi mirajul cştigului la loto

26 Iulie 2021



Doar vacanţa a mai rărit mesajele despre alocările bugetare prin PNRR, însă, mai mult decat cifre nu am văzut altceva în comunicarea oficială. Nicio acțiune concretă pentru pregătirea sistemului public în vederea gestionării eficiente a acestor sume. Pe hârtie sunt 29.2 miliarde, alocate pentru proiecte în toate sectoarele emblematice, iar dacă analizăm reacţiile politice ale Comisiei Europene, pare cel puţin că am înţeles unde trebuie să direcţionăm cifrele din exceluri: 15.9 miliarde pentru tranziţia verde, 3-6 miliarde pentru educaţie şi competențe, 2.8 miliarde pentru creştere economică, 2.9 miliarde pentru sănătate şi rezilienţă, 2.3 pentru coeziune socială şi teritorială şi 1.9 miliarde pentru digitalizare (tehnologia se regăseşte însă şi în restul pilonilor). Sună bine, însă îngrijorarea este alta, ştim efectiv ce să facem cu aceşti bani sau riscăm să ne curgă printre degete, ca un neaşteptat câştig la Loterie?

Nu ştiu câţi dintre voi aţi citit Planul Naţional de Redresare şi Reziliență. Are doar 1350 de pagini şi conţine cam tot ce ne-am propus noi, ca popor, să realizăm în ultimele sute de ani şi nu am reuşit. De la creşterea natalităţii la trenuri de mare viteză, trecând prin împăduriri, biodiversitate, digitalizarea economiei şi educaţiei etc. „Modernizarea României cu ajutorul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) este o șansă istorică, un proiect național careaduce reformele necesare dezvoltării reale a unei țări europene din era verde și digitală”. PNRRne propune să ne imaginăm România anului2026: verde, digitală, cu transport curat, cu școli moderne, cu medicină performantă. O Românie în care oamenii nu vor mai importa dieseluri vechi din Germania, nu vor mai tăia ilegal pădurile, nu vormai măslui licitaţiile publice, nu vor mai face legi incomplete şi nu vor mai cere spor de Antenă şi lucrula PC. Pare mai degrabă un discurs de MissEuropa, decâtunul economic. Pare discursul unei ţări care vrea sădevină Elveţia, fără să aibă însă istoria şi oamenii necesari.

Digitalizarea se regăseşte peste tot, iar fondurile reale sunt mai mari, nu doar cele 2 miliarde din pilonul oficial.Tot la digitalizare este însă şi riscul cel mai mare, pentru că aici sunt şi cele mai mari proiecte eşuate. Sistemul informatic al Casei de Sănătate (cardul de asigurări sociale de sănătate, sistemul de prescriere electronică, dosarul electronic de sănătate), în care s-au investiţi între 200 şi 300 de milioane euro ar urma să fie refăcut de la zero sau, în termeni oficiali, „retehnologizat integral”. Principala motivaţie: tehnologia depăşită, incompatibilităţi între sisteme, lipsa mentenanţei etc. Prin PNRR, alte 400 de milioane vor da o faţă nouă Sănătăţii până în 2026. În Administraţie, zeci de mii de funcţionari vor fi instruiţi digital, însă în ultimii 10 ani s-au cheltuiti sume impresionante cu perfecţionarea şi încă mulţi nu fac diferenţa între folder şi dosar cu şină. O poveste similară are şi proiectul de cloud guvernamental, care era estimat acum 4-5 ani la 45 de milioane de euro, iar în PNRR a ajuns la 500 de milioane. Cineva în mod evident a făcut o evaluare eronată, nu ştim însă cine. Cifra în sine contează mai puţin, important este să fie justificată, iar rezultatele să fie pe măsură investiţiei. România nu va pierde nimic dacă va plusa pe acest buget şi ar dezvolta un super cloud guvernamental. Ar putea găzdui serviciile publice ale altor state şi să facă din această infrastructură o sursă de venit.

Din păcate, în ciuda unei industrii IT care merge foarte bine (a se vedea creşterea şi ponderea în PIB), nu am dovedit că avem capacitatea să facem performanţă în digitalizarea serviciilor publice. Prea numeroasele proiecte publice eşuate ar trebui să ne facă sceptici că se vor întâmpla minuni până în 2026. Nu am remarcat în discursul public interes pentru acțiuni și planuri de revoluţionare a sistemului de participare la licitaţii, a modului de realizare a caietelor de sarcini, a evaluării şi testării sistemelor informatice. Vrem să obţinem alte rezultate, cu aceeași parametri. Nu pare că avem un plan de viitor, ci doar un neaşteptat câştig la loterie, pe care suntem nerăbdători să-l risipim.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite
Andreas Wild
MulÈi comentatori continuÄ sÄ considere cÄ tranziÈia digitalÄ se referÄ doar la software Èi servicii. Liniile de fabricaÈie auto stopate de penuria de cipuri au adus în prim plan necesitatea de a produce Èi în Europa hardware (cipuri semiconductoare Èi sisteme aplicative), iar Facilitatea de Redresare Èi RezilienÈÄ afirmÄ cÄ microelectronica este condiÈia esenÈialÄ a digitalizÄrii sustenabile. Propunerea de PNRR are meritul de a rezerva fonduri pentru participarea României la un Proiect Important de Interes Comun European în microelectronicÄ. Un Grup de Lucru sub egida Academiei Române incluzând întreprinderi mari, mijlocii Èi mici, universitÄÈi, institute de cercetare Èi organisme ale societÄÈii civile conclucreazÄ cu autoritÄÈile pentru a defini modul de participare optim. România are Èansa sÄ revigoreze o tradiÈie de concepÈie Èi fabricaÈie în microelectronicÄ, cu impact important în economie Èi în viaÈa socialÄ. Succesul va depinde, desigur, de calitatea execuÈiei.
28 Iulie 2021, 12:44:19