Revista >> Iulie - August 2021 [Nr. 236] >> Cover Story

USAMV București, în era vaccinării cu educație

Alexandru Batali

26 Iulie 2021

„Nu speciile cele mai puternice, nici cele mai inteligente supravieţuiesc, ci acelea care se adaptează cel mai uşor", ne amintește prof. univ. dr. Răzvan Ionuț Teodorescu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, ceea ce remarcase Charles Darwin în urmă cu mai bine de 200 de ani. Afirmația este adevărată și în prezent: influenţate de transformările generate de pandemie, existența universităţilor şi capacitatea lor de evoluţie a fost pusă la încercare de modul în care au reuşit să se adapteze şi să facă faţă tranziţiei spre un nou model de învăţământ. Descoperim în interviul acordat de prof. univ. dr. Răzvan Ionuț Teodorescu modalităţile prin care instituția pe care o reprezintă a răspuns noilor tendinţe şi provocări din educaţie şi cercetare, rolul pe care îl joacă la nivelul învâțământul de profil, dar și dincolo de granițele sale, în direcția dezvoltării agriculturii inteligente românești și a medicinii veterinare de mâine.

Digitalizarea a bătut puternic în ultimul an la porţile universităţilor. A devenit între timp un aliat important în procesul de interacţiune şi învăţare în cadrul USAMV Bucureşti? Ce aţi reuşit să construiţi esenţial în această zonă?
După cum spunea Charles Darwin „nu supraviețuiesc speciile cele mai puternice, nici cele mai inteligente, ci cele mai ușor adaptabile”. Informaţia despre supravieţuirea şi conservarea speciei este codificată în ADN-ul fiecărei specii.
Făcând această paralelă pot spune că şi universitatea noastră s-a adaptat într-un timp record noilor condiţii impuse de evenimentele din ultimul an şi jumătate. Cred cu tărie că generaţiile care s-au născut în ultimii 20 de ani au dobândit în structura ADN-ului anumite modificări care le permit o mai uşoară interacţiune cu tehnologia informaţiei, iar cei care s-au născut recent sau se vor naşte în următorii ani vor avea în structura genetică o genă sau secvență genetică perfect integrată în genom, astfel încât tehnologia informaţiei va fi într-un viitor nu foarte îndepărtat parte integrantă din fiinţa umană. Practic, aceeaşi evoluţie au avut-o şi speciile care trăiesc pe pământ: au suferit mutaţii genetice pentru a se adapta transformărilor climatice, pentru a rezista poluării, pentru a creşte în zone deşertificate sau pe terenuri sărăturate.
Pandemia a accelerat acest proces de adaptare care fusese iniţiat cu ceva timp în urmă la nivelul universităţii noastre; am continuat să investim din ce în ce mai multe resurse în perfecționarea și dezvoltarea platformelor online prin intermediul cărora comunicăm cu studenții, dar și a website-ului USAMV, care se adresează în special publicului larg.
Desfășurarea cursurilor online a reprezentat o adevărată provocare, mai ales în contrextul în care specializările pe care le oferim sunt unele tehnice, în care latura practică este deosebit de importantă în dezvoltarea studenților. În acest context, consider că am reușit să creăm un mix prin intermediul căruia să păstrăm un echilibru între cursurile care necesită prezența fizică și cele ce se desfășoară în mediul online.
Întregul proces de organizare a actului didactic a necesitat multă organizare, într-un timp relativ scurt, aşa încât am format grupe care să poată veni prin rotație să facă practică la Staţiunile noastre de cercetare (Moara Domnească, Pietroasa-Istrița), în câmpurile experimentale din campus sau în serele universității.
Având în vedere restricțiile impuse de autorităţi, care limitează numărul de participanți la o adunare sau un eveniment, platformele online au devenit indispensabile, mai ales ținând cont de faptul că la universitate găzduim studenți din mai multe localităţi din țară. Platforma informatică internă a universității s-a dezvoltat în această perioadă și a devenit un instrument extrem de folositor pentru toți studenții, atât din punct de vedere academic, dar şi în comunicare, deoarece îi ajută să fie informați cu privire la numeroase evenimente și oportunități educaționale.
Menţionez că şi cadrele didactice, printr-un efort comun susţinut, au reuşit să se adapteze noilor metode de predare şi să găsească soluţii inovatoare, reuşind să transmită informaţiile relevante către studenţi, lucru care – având în vedere specificul tehnic al domeniilor inginereşti în care pregătim studenţii – se poate dovedi a fi extrem de complicat. Baza acestui succes a constituit-o şi dezvoltarea la un nivel înalt a zonei de cercetare ştiinţifică, care ne-a permis să găsim acele metode de predare care să transmită către studenţi un mesaj simplu, dar în acelaşi timp complet.

Învăţământul hibrid şi cel remote mai ales presupun noi moduri şi instrumente de comunicare, învăţare, predare, evaluare etc. Care sunt în universitatea pe care o conduceți efectele şi primele beneficii determinate de noua paradigmă?
Învățământul online a fost cu siguranță o provocare atât pentru studenţi, cât şi pentru cadrele didactice. Profesorii, care nu erau familiarizați cu modul de funcționare al dispozitivelor electronice de predare la un nivel avansat, au trebuit să se adapteze să predea în faţa ecranului, lucru care nu este deloc ușor, mai ales dacă studenţii nu își pornesc camerele din varii motive.
Studenții, pe de altă parte, au trebuit să se lupte şi ei cu toate tentațiile de acasă și să fie atenți la explicațiile și îndrumările cadrului didactic.
Aș spune că modul în care materia a fost predată în ultimii aproape doi ani a constituit într-un final un plus pentru studenți. Știind că în online informația este livrată mai greu, majoritatea profesorilor au făcut în așa fel încât să structureze mai simplu capitolele care trebuiau studiate pentru a ajuta studenţii să aprofundeze mai bine informația. Menţionez că tot ce nu s-a putut preda online (deoarece necesită acces la un laborator sau la alte instrumente de lucru) a trebuit amânat până când accesul în instituțiile de învățământ a fost permis. Toate aceste provocări ne-au permis să restructurăm anul universitar în două părți: pregătirea teoretică și însușirea elementelor de bază (etapa întâi), iar etapa a doua a constat în pregătirea practică, care le-a permis studenților să se focuseze pe activități interactive și pe cunoașterea mediului de lucru în care vor activa după finalizarea studiilor.

Cum susţin instrumentele digitale create Admiterea 2021 şi bunul mers al noului ciclu univeristar?
Am reușit să digitalizăm procesul de admitere complet din dorinţa de a-l simplifica, de a veni în întâmpinarea nevoilor studenţilor de utilizare a platformelor online, dar şi pentru a asigura distanţarea socială în această perioadă cu totul deosebită.
Ținând cont de situația actuală marcată de virusul COVID-19, mulți dintre cei interesați să se înscrie la universitate, dar care locuiesc în altă localitate, vor avea posibilitatea să susțină, acolo unde este cazul, examene online și vor avea acces la tururi virtuale și prezentări video ale universității, fără a fi necesar să se deplaseze la Bucureşti. Toate aceste noi inițiative sunt menite să atragă studenți și să îi ajute să se familiarizeze cu domeniul pe care îl vor studia.
De asemenea, echipa de recrutare a universității, susținută de cadrele didactice, a inițiat un proiect prin intermediul căruia studenții pot adresa orice fel de întrebări legate de procesul de admitere sau de domeniile de studii pe care le oferim.
Prin urmare, învăţăm pe tot parcursul vieţii să ne adaptăm să răspundem nevoilor şi situaţiilor cu care ne confruntăm. Orice situaţie are părţi bune sau părţi mai puţin bune, iar noi în universitate nu am făcut altceva decât să folosim acele lucruri care pot aduce plusvaloare pentru sistemul nostru de pregătire al studenţilor şi să începem să folosim acele instrumente create în urma constrângerilor.

La nivelul cercetării ştiinţifice ITC-ul şi-a pus amprenta asupra dinamicii, modului de desfăşurare şi calităţii celor mai importante evenimente ale USAMV Bucureşti: Conferinţa internaţională Agriculture for Life, Life for Agriculture şi Zilele Horticulturii Bucureştene. Mai mult, prin integrarea noilor tehnologii, au devenit modele pentru lumea academică din România. Vă invit să detaliaţi.
Dezvoltarea tehnologiei informaţiei a adus mari beneficii societăţii, dar a venit la pachet şi cu anumite minusuri. Crescând zona de confort a oamenilor, având informaţia fie în format scris, fie în format video pe telefonul mobil, am devenit mult mai comozi şi nu ne mai dorim să ne deplasăm, să căutăm; ne mulţumim cu ceea ce putem afla rapid din reţelele de socializare. Aceste informaţii, la îndemâna oricui, nu reprezintă întotdeauna surse de informaţii corecte şi bune de urmat. Prin urmare, am militat constant pentru promovarea informaţiilor corecte, care să aibă şi un fundament ştiinţific. Credem în puterea exemplului, aşa că am dezvoltat în cadrul campusurilor noastre şi a Staţiunilor de cercetare diverse evenimete cu carater informativ şi ştiinţific, precum Conferinţa Agriculture for Life, Life for Agriculture, Zilele Horticulturii, degustări tematice (vinuri şi fructe produse de noi), am creat acele „showroom-uri”, loturi demonstrative cu o varietate de specii şi soiuri pentru a arăta practic, atât studenţilor, cât şi celor care doresc să infinteze o livadă, care sunt elementele esenţiale pentru cultura respectivă.

Digitalizarea va juca rol esenţial în afara sălilor de curs: pe teren, prefigurând şi determinând agricultura inteligentă. Transormarea ar trebui să vină tot din interior, prin înfiinţarea de cursuri dedicate agriculturii de precizie, agriculturii 4.0. Ce planuri aveţi în acest sens la nivelul celor 7 facultăţi din cadrul USAMV Bucureşti?
Cu siguranţă că digitalizarea joacă şi va juca un rol major în toate domeniile, iar agricultura, la modul general, poate profita de sprijinul pe care îl aduce tehnologia informaţiei. În zilele noastre o fermă (zootehnică, pomicolă sau vegetală) poate fi gestionată şi cu ajutorul aplicaţiilor integrate, ce pot fi disponibile pe calculator sau chiar pe telefonul mobil. Dispozitivele moderne precum dronele, camerele multispectrale, senzorii, etc, achiziţionează în timp real informaţii din teren şi le oferă fermierului/inginerului. Aceste informaţii devin esenţiale în zilele noastre, mai ales în condiţiile climatice care sunt în continuă schimbare. Dar pentru ca aceste date să conducă cu adevărat la optimizarea activităţilor şi cheltuielilor în fermă, avem nevoie de specialişti care să aibă cunoștințele necesare despre fiecare cultură în parte şi care să poată interpreta şi corela aceste date. Numai susţinută de cunoştinţe tehnice de specialitate în domeniul agriculturii, tehnologia informaţiei va aduce acea plusvaloare pe care o aştepta orice fermier.
Nu trebuie să uităm că suprafaţa agricolă a lumii este în scădere, populaţia este în continuă creştere, iar schimbările climatice complică şi mai mult această ecuaţie. Avem nevoie aşadar de cercetare şi de specialişti pentru ca producţiile obţinute pe unitatea de suprafaţă să crească şi să fie obţinute în mod sustenabil.

Cum vor influența pozitiv digitalizarea şi noile tehnologii fiecare domeniu reprezentat de cele 7 facultăţi și cum le veți integra în curricula universitară?
Ne aflăm într-un moment în care nu mai putem discuta despre agricultură fără a ne referi la digitalizare. Practic, digitalizarea este parte integrantă din tehnologiile aplicate culturilor, reprezintă o verigă a tehnologiei de cultură pentru mai toate speciile de plante şi animale pe care le gestionează un fermier.
Deja în curricula facultăţilor există cursuri de agricultură de precizie, iar studenţii se familiarizează şi învaţă cum să utilizeze aplicaţiile digitale în sectoarele agricol, horticol sau zootehnic.
Parteneriatele pe care le avem cu fimele de profil ne-au permis să aducem ultimele echipamente şi tehnologii în staţiunile noastre didactice pentru a le pune la dispoziţia studenţilor şi a-i învăţa să lucreze cu ele.
Studenţii noştri, fie că sunt de la Facultatea de Agricultură, Horticultură, Ingineria şi Gestiunea Producţiilor Animaliere, Medicină Veterinară, Biotehnologii sau Management şi Dezvoltare Rurală, au posibilitatea în cadrul campusului sau staţiunilor didactice să participle la aplicaţii practice şi să înveţe să lucreze utilizând echipamentele şi tehnologiile pe care le vor întâlni la fermele dezvoltate şi în industria de profil din ţară sau din străinătate.
În cadrul specializărilor Agricultură, Horticultură, Îmbunatăţiri Funciare şi Ingineria Mediului studenţii se familiarizează de asemenea cu utilizarea dronelor, senzorilor, mini-stațiilor meteo pentru optimizarea activităţilor, camerelor multispectrale şi a teledetecţiei pentru supravegherea stării de sănătate a plantelor, în vederea asigurării unui program de prognoză şi avertizare în cadrul fermei. Însuşirea principiilor de bază necesare pentru proiectarea unui sistem de irigaţii, drenaj sau desecări în cadrul unei exploataţii agricole reprezintă atuuri pentru orice absolvent.
În cadrul Facultăţii Ingineria şi Gestiunea Producţiilor Animaliere studenţii sunt implicaţi în realizarea unor raţii pentru animalele şi păsările din cadrul Fermei Moara Domnească şi urmărirea influenței reţetelor, cu ajutorul aplicaţiilor tehnice specifice, astfel încât să poată urmări sporul în greutate şi calităţile nutritive şi organoleptice ale produselor obţinute. Aceste cunoştinţe îi pregătesc pe absolvenţii noştri pentru a ocupa poziţii importante atât în ferme, cât şi în instituţii care supraveghează procesele de fabricare a diferitelor preparate.
Facultatea de Medicină Veterinară oferă educaţie veterinară fără frontiere, iar cursurile practice şi experienţa clinică sunt prioritare şi încep încă din prima zi, ceea ce înseamnă că, din prima zi de la absolvire, absolvenţii să se poată angaja şi să poată profesa. În cadrul primului Spital Universitar Veterinar de Urgenţă din România studentul este implicat şi pregătit la foc continuu să facă faţă provocărilor medicale într-o lume în schimbare.
Facultatea de Biotehnologii, singura facultate cu acest profil din ţară, formează specialişti familiarizaţi cu tehnologiile clasice de producere a alimentelor prin metode fermentative cu valoare nutritivă ridicată. De asemenea, tot aici se dobândesc abilităţile practice de a utiliza tehnici pentru adaptarea plantelor unor nevoi specifice şi asigurarea hranei sănătoase, mergând până la procesul de obţinere a medicamentelor de uz uman şi veterinar.
La Facultatea de Management şi Dezvoltare Rurală studenţii sunt încurajaţi să se orienteze către antreprenoriat, fiind implicaţi în gestionarea activităţilor specifice unei pensiuni în cadrul bazei de practică de la Bran, în campusul din Herăstrău, în cadrul Terasei Reforma 9 sau în Staţiunile Didactice Moara Domnească şi Pietroasa-Istrița. Atât în aceste centre, dar şi la partenerii universităţii din mediul privat, studenţii au posibilitatea de a lucra în diferite departamente şi de a înţelege din experienţă proprie ce înseamnă managementul afacerilor agricole şi ce presupune alimentaţia publică şi agroturismul.

La nivel mondial asistăm la eliminarea barierelor geografice şi la o luptă dură pe frontul internaţionalizării. În condiţiile în care bazinul candidaţilor din România scade dramatic (avem în acest an cu 22.000 de candidaţi mai puţini înscrişi la Bacalaureat), prin ce strategie şi măsuri concrete contracaraţi acest fenomen, pentru a menţine numărul de studenţi actuali şi, de ce nu, pentru a-l mări în viitor?
Toate resuresele sunt importante pentru o ţară, dar cea mai importantă resursa dintre toate este resursa umană. Vorbim de factori de stres precum poluare atmosferică, poluare fonică, poluarea apelor supraterane şi subterane… Sunt provocări reale care influenţează comportamentul oamenilor şi nu numai, dar odată cu apariţia şi dezvoltarea tehnologiei informaţiei a mai apărut un factor poluator, un virus, am putea spune: poluarea informaţională. Dacă pentru ceilalţi factori care poluează s-au identificat metode care să combată sau să diminueze efectele pe care le produc asupra întregului mediu/ecosistem, în cazul poluării informaţionale singura modalitate de combatere este dezvoltarea unui filtru la nivel individual. Practic, acest filtru este creierul uman, care poate deveni din ce în ce mai performant dacă îl antrenăm permanent. Ştim cu toţii că în perioada pandemiei am fost îndemnaţi să folosim masca ca metodă de prevenire şi diminuare a riscului de a fi contaminaţi. Tot aşa trebuie să ne creăm propriile filtre care să ne protejeze de poluarea informaţională la care suntem supuşi.
Investiţia susţinută în educaţie a fiecăruia dintre noi are ca efect dezvoltarea acestui extraordinar filtru, care este creierul. Cu cât investim mai mult în educaţie, cu atât capacitatea de filtrare este mai mare şi atunci vom putea tria mai uşor informaţiile care circulă cu foarte mare rapiditate/în timp real, dintr-un colţ al lumii în altul. Aşadar, pentru acest tip de virus – poluarea informaţională – singura soluţie de combatere este vaccinul care se numeşte educaţie.
Ştim cu toţii că România se află pe o pantă demografică descrescătoare, iar acest lucru se va vedea mai accentuat în următorii ani, aşa că devine şi mai important ca, indiferent de cât de mare sau mic este numărul de elevi sau studenţi, să nu mai avem „pierderi”, iar procentul de „vaccinare cu educaţie” să fie de 100%.
Nu trebuie să uităm că anul acesta s-au înscris la Bacalaureat un număr de 114.163 de elevi din promoţia curentă, iar procentul de promovare a fost de 67.8%, ceea ce înseamnă că au promovat acest examen al maturităţii doar 77.402 de elevi dintre cei care au absolvit liceul anul acesta. Aceasta reprezintă baza de selecţie pentru admiterea la universitate.
În perspectivă, nu putem să nu observăm că în acest an s-au înscris la evaluarea naţională (pentru admiterea la liceu) 131.000 de elevi. Aşteptam să vedem câţi dintre aceştia vor fi admişi la liceu, câţi vor finaliza studiile liceale şi vor ajunge să susţină examenul de Bacalaureat şi care o să fie rata de promovabilitate. Comparativ, în urmă cu patru ani s-au înscris la evaluarea naţională 144.740 de elevi şi au ajuns să susţină examenul de bacalaureat anul acesta 114.163, ceea ce înseamnă o rată de abandon a studiilor liceale de 21%. Prin urmare, dacă replicăm aceste procente este posibil ca în următorii patru ani să se înscrie la examenul de bacalaureat aproximativ 100.000 de elevi, ceea ce, cu o rată de promovabilitate de 68%-70%, reprezintă o scădere la aproximativ 70.000 de posibili studenţi.
Din acest exerciţiu observăm că în viitorul nu foarte îndepărtat criza resursei umane interne calificate se va accentua, iar acest lucru nu face altceva decât să valorizeze şi mai mult pregătirea tehnică, iar inginerii să îşi desăvârşească locul în societate.

De ce să ne îndreptăm spre USAMV Bucureşti? Care sunt valorile şi reperele sădite studenţilor de universitate pe drumul conturării unor profesii cu potenţial şi valoare economică şi socială crescută, dar şi pe cel al dezvoltării personale, umane?
La USAMV București se pune accentul pe progres. Lucrăm cu studenţi care au fie o capacitate mai mare de a absorbi informația, fie una mai limitată. Prin urmare, nu țintim să atingem cele mai mari note la examene, dar ne dorim cu tărie să vedem o îmbunătățire la fiecare student în parte. Această îmbunătățire poate fi reflectată şi de punctajul obținut la teste, dar ce este cel mai important este activitatea la seminarii şi laboratoare, îmbunătățirea tehnicii de lucru pentru activitățile practice și studiul individual. Încurajăm studenții să își dea silința pentru a performa la capacitatea lor maximă, iar acest lucru va fi cu siguranță suficient pentru a realiza ce își propun.
O dată ce ai intrat pe poarta universităţi noastre te integrezi într-un mecanism gândit astfel încât dezvoltarea parcursulului profesional să îmbine viaţa studenţească, participarea la cursuri, implicarea în activităţile practice şi cele de laborator şi participarea activă în proiectele dezvoltate în parteneriat cu mediul economic.
De asemenea, un alt punct cheie în dezvoltarea academică şi profesională a studenţilor este internaţionalizarea. USAMV incurajează şi susţine schimburile internaţionale, iar studenţii noştri beneficiază de un sprijin suplimentar faţă de programul ERASMUS, în cuantum de 200 de euro lunar. Mai mult, USAMV a suplimentat şi a susţinut din fondurile proprii un număr mai mare de burse, ajungând chiar până la dublarea numărului de burse.