UVT, catalizator al mișcării academice timișorene, își urmează calea spre cunoașterea aprofundată și trecerea către tehnologiile viitorului și ale noilor generațiiUniversitatea de Vest din Timișoara este astăzi cea mai dinamică instituție de învățământ superior din România, o universitate care se...
România educată prin plan de redresare și reziliență
Marota președintelui Klaus Iohannis, proiectul național „România educată”, inițiat în 2016 la Palatul Cotroceni și menit să susțină „reașezarea societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate” pare, la 5 ani distanță de la lansare, o altă poveste bună de adormit copiii și părinții din țară.
Fără patimă și partizanat politic, fără bășcălie și reavoință, nu poți să nu te simți păcălit și dus cu vorba de o construcție cu forme seducătoare, dar lipsite de fond. Cum, oare, să privești angajamentul plenar, asumat explicit, cu surle și trâmbițe, prin program de guvernare, prin Strategia Națională de Apărare a Țării, printr-un recent memorandum al Guvernului, pentru un program care se sprijină pe finanțarea asigurată de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), câtă vreme acest plan nici măcar nu a fost aprobat de Bruxelles?
Grecia, Luxemburg, Danemarca, Spania, Portugalia, Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia şi Franţa se pot apuca de lucru, acestea fiind ţările care au deja Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) aprobate de Comisia Europeană. România aşteaptă unda verde abia la toamnă şi între timp riscă să piardă şi un an pentru utilizarea banilor din Fondul de Modernizare!
Cum să crezi în șansele de redresare și de reformă autentică a educației după nenumărate alte tentative și încercări de gen, toate eșuate, ale celor 30 de miniștri care au condus destinele acestui năpăstuit și crucial domeniu? Ce încredere să ai în reușită în condițiile în care, în 2021, Educația a primit prin buget cea mai mică alocare din ultimii 25 de ani, adică doar 2,5% din PIB, deși prin Legea nr 1/2011 i s-ar fi cuvenit an de an nu mai puțin de 6%?
Ce speranțe să-ți pui într-o coaliție de guvernare șubredă, măcinată de conflicte și lupte interne, care ascultă de deciziile bezmetice de la partid?
Au fost promisiuni peste promisiuni, trei etape distincte, grupuri de lucru, documente de politici publice, consultări, declarații și angajamente. Ce s-a schimbat și s-a pertecut, concret? Pe lângă neajunsurile generate de lipsa banilor, pandemia a turnat în plus alt plumb în bocanii cu care mergem, generând întârzieri, confuzie și pauze de instruire.
Vocal și nu o dată pricinos, ministrul Integrării și Fondurilor Europene a avut de explicat în repetate rânduri întârzierile cu care s-a depus Planul, cu care s-au făcut retușuri și s-au făcut pași promițători spre aprobarea Comisiei Europene. Promisiunile sale, sprijinite pe o ipotetică alocare de 3,6 miliarde euro pentru componenta „România educată”, vizează 6 reforme și 18 investiții în domeniul educației.
Ce ar trebui reținut din frumoasa frescă zugrăvită mai jos? „În România anului 2026, elevii vor merge cu plăcere la ore fiindcă câteva mii de școli vor arăta, în sfârșit, așa cum trebuie în secolul XXI. Până la finalul implementării PNRR, 6.100 de școli au primit resurse si tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru învățarea în format virtual. Mulți elevi vor ști mai sigur care le sunt perspectivele în viață, fiind sprijiniți să intre în programe de studiu în regim dual, vom avea 50 de școli noi și 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier. 1.175 Smart Lab-uri achizitionate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal. Pentru prima oară, avem un program amplu de înființare de creșe, vor fi 140 de creșe operaționalizate și 412 de servicii complementare acolo unde nu se justifică o creșă, cu spații de învățare și de joacă pentru copii”, a declarat ministrul Cristian Ghinea.
Sunt cuprinse în planurile oficiale câte-și-mai-câte obiective: se vorbește destul de pompos despre educația timpurie, reducerea abandonului școlar, învățământul dual, asigurarea standardelor de siguranță și calitate prietenoase cu mediul și profesionalizarea managementului școlilor în condițiile unei autonomii sporite. Se mai vorbește de „domenii prioritare”: cariera didactică; management şi guvernanţă; finanţarea sistemului de învăţământ preuniversitar; infrastructura sistemului de educaţie; curriculum şi evaluare centrate pe rezultate; educaţie incluzivă de calitate pentru toţi copiii; alfabetizarea funcţională; promovarea educaţiei STEAM (science, technology, engineering, arts and mathematics); digitalizare; rezilienţă.
Nu e timpul și nici locul să luăm pe rând „rănile” adevărate din sistem: lanțul toxic al numirilor pe criterii politice, de cârdășie interesată sau nepotism adânc înrădăcinat, alte carențe majore care lovesc pe cei hărăziți instruirii (foamea, frigul, indolența și dezinteresul tutorilor), lipsa unei asistențe medicale adecvate, programele învechite, lipsa de personal pasionat și dedicat, exodul elitelor, instabilitatea legislativă și strategică, brașoavele electorale și orgoliile polticianiste.
Tragem iarăși pe cap puloverul cu mușchi, ni-i încordăm de pe urma spanacului de planuri care au mii de pagini, ne îmbătăm pe arșiță cu apa rece a fondurilor europene care încă n-au fost aprobate, vindem pielea ursului din pădure, urs care nici acolo nu mai încape și dă buzna prin gunoaie, atacă gospodării sau cerșește la margine de drum.
Tags: Educatie, Romania educata, contraeditorial, PNRR
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Francesco Giovane, Endava: „România a devenit principalul centru tech din Europa pentru operațiunile Endava”- Universitatea Titu Maiorescu, o universitate de elită a României, recunoscută pe plan național și internațional
- Bugetul pentru educație și cercetare în anul 2025
- Marilen Pirtea, PNL Timiș: „Dezbaterea planurilor cadru trebuie să vizeze formarea cetățenilor viitorului”
- Rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea: „Programe de studii unice în România și investiții consistente în infrastructură edifică viitorul UVT”
- Cele mai recente modificări aduse facilităților fiscale pentru R&D: Ce beneficii avem și la ce trebuie să fim atenți?
Alte articole scrise de Cristian Pavel
