Revista >> Septembrie 2021 [Nr. 237] >> Editorial

Viitorul, mai seducător cu gene false?

Cristian Pavel

22 Septembrie 2021

Puține teme ale ultimilor ani sunt cu adevărat mai fascinante, mai tulburătoare, chiar mai înspăimântătoare decât editarea genetică. Beneficiile posibile induse de această tehnologie sunt pe cât de uluitoare, pe atât de riscante și imprevizibile. Se discută prudent și cu jumătate de gură despre acest subiect care poate produce schimbări fundamentale în lanțurile trofice ale ecosistemelor.

Dar partea „hard”, cu adevărat SF a biohacking-ului, a „deturnării” biologiei proprii ființelor vii o reprezintă editarea genetică, felul în care cercetătorii și chiar diletanții au început deja să se joace de-a Dumnezeu. E greu de admis, dar nu imposibil, că am putea vedea într-o zi super-eroi din seria Marvel, semeni care au parte de un fizic ideal, de tinerețe fără bătrânețe, „designer babies” la comandă și descendenți cu sănătate de fier.

Ce este, de fapt, editarea genetică? Suntem alcătuiți din miliarde de celule ce mor și renasc continuu. „Planul” lung de miliarde de molecule organice, cunoscut sub numele de acid dezoxiribonucleic sau ADN, asigură codificarea, stocarea și transmiterea trăsăturilor caracteristice organismului. Situația e similară cu a literelor care, într-o anumită ordine, compun cuvintele unui text. Organismul „citește” înșiruirea acestor unități și decodifică instrucțiunea. Acesta este „motorul” fascinant, chiar dacă imperfect, al întregii vieți multicelulare de pe Pământ. Uneori, ADN-ul face greșeli atunci când se copiază, generând „mutații” care pot cauza probleme majore. Acum oamenii au instrumentele necesare pentru a edita ADN-ul direct, dar orice modificare va fi, de asemenea, permanentă, iar aceste modificări vor trece la generațiile viitoare, făcând miza deosebit de mare.

Într-adevăr, după cum scrie istoricul și futuristul Yuval Noah Harari în cartea sa, „Sapiens”, dacă vom folosi la scară largă această tehnologie, omenirea va începe să încalce legile selecției naturale, care au modelat viața în ultimii patru miliarde de ani, și le vor înlocui cu „legile design-ului inteligent”.

Expertul Jamie Metzl, care face parte din comitetul Organizației Mondiale a Sănătății pentru editarea genelor umane, semnatarul lucrării „Hacking Darwin”, este de acord că editarea genetică este „cea mai puternică tehnologie din istorie”, deoarece poate schimba fundamental nu doar indivizii, ci și speciile. „Este o tehnologie care avansează mult mai repede decât își dau seama majoritatea oamenilor”, spune el.

Când proiectul genomului uman a „cartografiat” toate cele șase miliarde de „litere” ale ADN-ului nostru, în 2003, a fost nevoie de 2,7 de miliarde de dolari și de 13 ani. Astăzi, costul secvențierii întregului genom (citirea întregului cod genetic al cuiva) a scăzut deja la mai puțin de 600 de dolari.

„Această cădere trebuia să dureze șase decenii”, spune George Church, principalul genetician al Universității Harvard, implicat în toate, de la proiectul genomului uman, până la CRISPR (Clustered Regularly Interspaced Short Palindromic Repeats) și unul dintre primii oameni careși–ausecvențiat genomul. „Multe dintre tehnologiile la care lucrăm acum au fost practic science fiction, doar că au ajuns mult mai devreme decât se aștepta cineva.”

Una dintre principalele descoperiri care au accelerat acest ceas a fost CRISPR, un mod mai rapid, mai ieftin și mai eficient de editare a genelor, pe care oamenii de știință l-au „împrumutat” de la bacterii. Laureații Nobel, Jennifer Doudna și Emmanuelle Charpentier studiau microbii și au demonstrat că genele pot fi șterse sau chiar înlocuite cu o nouă secvență în întregime. „În general, eu descriu CRISPR ca o foarfecă genetică”, spune Doudna. „Dar te poți gândi la asta ca la o căutare, tăiere și lipire într-o singură operațiune”.

Pentru prima dată, editarea genelor a salvat vieți în 2015, când a fost folosită pentru a ajuta doi copii cu leucemie terminală la Spitalul Great Ormond Street din Londra. Dr. He Jiankui a fost primul care a șocat comunitatea științifică din 2018, anunțând că e editat embrionii a două gemene înainte de a se naște pentru a fi rezistente la virusul SIDA purtat de tatăl lor. El a spus că testele genetice au arătat că „Lulu” și „Nana” s-au dovedit „la fel de sănătoase ca orice bebeluș”. Identitatea lor reală este și acum un secret de stat bine păzit în China. În 2017, un „biohacker” amator s-a injectatcu ADN modificat, în speranța că îl va face mai musculos.Circulă și aziastăziistoriidespreșoareci șiiepuri strălucitori, țânțaricare nu mai transmitmalariași culturiagricole modificate genetic,cu randament ridicat.

În laboratorul său de la Universitatea din Sydney, Greg Neely a folosit deja editarea genelor pentru a opri durerea la șoareci, pentru a bloca veninul meduzei care îi rănește pe oameni și pentru a prelungi viața muștelor de fructe. „Nu vreau să spun cât de ușor este. Altfel, toată lumea va face asta necontrolat”, spune Neely, referindu-se la kit-urile CRISPR care se oferă deja legal sau ilegal pe internet.