Revista >> Septembrie 2021 [Nr. 237] >> Cercetare & Invatamant superior

Transformarea digitală a educației, de la deziderate europene la formule practice cu aplicabilitate națională

Radu Ghitulescu

23 Septembrie 2021

Criza sanitară a făcut din transformarea digitală a educației o prioritate critică a Uniunii Europene. Un deziderat transpus în practică la nivel național, încă dinainte de debutul oficial al pandemiei, prin intermediul proiectelor Erasmus+, care susțin și promovează utilizarea tehnologiilor IT&C în educație. Rezultatele sunt deja vizibile, numeroase instituții din domeniul educației și formării dezvoltând proiecte prin care au dobândit și consolidat abilități și competențe specifice, adaptate noilor cerințe.

„Considerăm că este necesar să aducem schimbări profunde în educația digitală și ne angajăm să sporim alfabetizarea digitală în Europa“, declara în noiembrie trecut Comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, cu ocazia lansării Monitorului anual al educației și formării. Ediția din 2020 a Monitorului – document programatic care analizează evoluția educației și formării în UE și în statele membre – s-a axat în special pe predarea și învățarea în era digitală.

Prioritizarea digitalului de către Comisia Europeană este explicabilă în contextul crizei sanitare prelungite, care a accelerat procesul de transformare digitală și în domeniul educației și formării. Aducerea în prim-plan este impusă însă și de faptul că, în pofida investițiilor făcute în infrastructură digitală dedicată, la momentul actual persistă disparități mari, atât între statele membre, cât și în interiorul acestora. Mai mult însă, contrar opiniei unanim acceptate că noile generații de „nativi digitali“ au abilități și competențe tehnologice peste medie, rezultatele unei consultări publice realizate anul trecut de CE în 60 de țări arată că mulți dintre ei nu-și dezvoltaseră competențele digitale la un nivel suficient, aproximativ 60% dintre respondenți nefolosind instrumente de învățare la distanță și online până înainte de criză.

Pandemia, un revelator al provocărilor, dar și al rezultatelor obținute
Criza sanitară a contribuit la conștientizarea provocărilor specifice generate de capacitățile digitale limitate ale instituțiilor de învățământ și de formare, dar și de nivelurile generale de aptitudini și competențe digitale ale cadrelor didactice.
Consultarea publică realizată de CE în perioada iunie-septembrie 2020 a relevat faptul că pentru 95% dintre respondenți pandemia de COVID-19 a reprezentat un punct de cotitură în ceea ce privește modalitățile de utilizare a tehnologiei în domeniul educației și formării. Peste 60% dintre ei consideră că și-au îmbunătățit competențele digitale în timpul crizei, în timp ce mai mult de 50% dintre respondenți doresc să le aprofundeze.

În concordanță cu preocupările CE pentru crearea unei Europe pregătite pentru era educației digitale, ANPCDEFP a realizat în luna mai a anului trecut un sondaj asupra modului în care proiectele finanțate prin programul Erasmus+ și prin Corpul European de Solidaritate au susținut și promovat utilizarea tehnologiilor IT&C în rândul instituțiilor de învățământ și formare, precum și efectele extinse ale acestora.

Potrivit rezultatelor obținute de către Agenție, peste 82% dintre beneficiarii proiectelor Erasmus+ și CES au apreciat că proiectele implementate sau aflate în derulare au contribuit substanțial la creșterea capacității de utilizare a tehnologiilor IT&C în activitățile curente de învățare și formare.

Principalele domenii în care beneficiarii și-au valorificat competențele și abilitățile specifice dobândite au fost:
• Diseminarea și exploatarea rezultatelor proiectelor (89%);
• Activități curente de învățare în context formal și non-formal (88%);
• Comunicare internă și externă (85%);
• Management (78%);
• Activități de formare (61%).

Exemple de „bune practici digitale“
Procentele nu reușesc însă întotdeauna să surprindă natura diversă a fenomenelor analizate. De aceea am ales din vastul portofoliu de proiecte derulate două exemple recente, care au potențialul de a deveni modele de „bune practici digitale“.

• BLOCKS
Scopul proiectului „Blockchain pentru antreprenori – un curriculum netradițional de Industrie 4.0 pentru învățământul superior“ (BLOCKS) a fost de a crea o platformă de colaborare și de dezvoltare a curriculumului pentru universități și organizații din mai multe țări. BLOCKS ajută astfel la crearea de cursuri de învățare mixtă, adaptate cerințelor și nevoilor actuale și axate pe transmiterea de cunoștințe și abilități în domeniul tehnologiei blockchain către non-specialiști. Proiectul a fost implementat în cadrul unui parteneriat internațional între Academia de Studii Economice din București (lider de proiect), Universitatea Ovidius din Constanța, ZITEC COM SRL, Taltech – Tallinn University of Technology (Estonia), BDA (Letonia), VITECO (Italia) și Mathemagenesis (Grecia).

„BLOCKS are ca scop general popularizarea conceptelor legate de blockchain în rândul antreprenorilor, studenților, profesorilor și tuturor celor interesați. În cadrul universităților partenere din România – ASE și UOC – tehnologia blockchain a devenit parte din curriculumul curent. De exemplu, cursurile de Management al riscului s-au îmbogățit cu studii de caz despre reducerea riscurilor de spălare a banilor folosind blockchain, iar în cele de Marketing și Tranzacții internaționale se abordează elemente de trasabilitate a produselor folosind această tehnologie. Totodată, în cadrul UOC s-a creat un masterat de Securitate cibernetică și învățare automată care cuprinde cursuri despre blockchain. În rândul partenerilor străini, Universitatea Taltech și-a extins elemente de curriculum de blockchain, fiind unul dintre liderii europeni în zona de educație cu această temă, iar BDA, cel mai mare centru de cursuri la distanță pentru competențe digitale din zona baltică, a adăugat cursuri de introducere în blockchain în oferta educațională. Beneficiarii finali – studenți, cadre didactice și antreprenori, dar nu numai – au reacționat pozitiv la rezultatele proiectului, pentru că acesta adresează echilibrat și pe înțelesul tuturor o temă curentă, de interes, pe care foarte mulți o asociază doar cu criptomonedele. Proiectul BLOCKS, finalizat recent, este extins deja cu un alt proiect FOReSiGHT, menit să integreze informațiile despre blockchain într-un cadru de competențe de flexibilitate și reziliență pentru mediul academic și antreprenori. Practic, punem piesele de puzzle despre transformarea digitală – machine learning, intelligent automation, blockchain, inteligență artificială – într-un întreg ușor de înțeles“, ne-a declarat profesor Roxana Voicu-Dorobanțu, managerul proiectului BLOCKS.

• FAST
Proiectul „Innovative assessments tools and practices for formal education processes for Defense and Public Order Educational Sector - enhanced digital and online methods and technologies“ (FAST – „Faithful Analysation for Speed Tests“) este inițiat și coordonat de Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan“ din Cluj-Napoca. Partenerii proiectului sunt Academia Navală „Mircea cel Bătrân“ (Constanța), Police College and Secondary Police School of the Ministry of the Interior în Holesov (Cehia), Academia Navală „Nikola Vaptsarov“ (Varna, Bulgaria) și SC Holisun SRL (Baia Mare).