Revista >> Octombrie 2021 [Nr. 238] >> Cover Story

Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea: „Timișoara va fi recunoscută și după 2023 drept centru european educațional și pivot cultural al Europei Centrale”

Alexandru Batali

20 Octombrie 2021

Timișoara se pregăteşte încă din 2016 să preia titlul de Capitală Europeană a Culturii, stabilit mai întâi pentru 2021, apoi pentru 2023, ca urmare a decalajului adus de situația pandemică. Din păcate, conceptul anului cultural european la Timișoara nu a fost aproape deloc conturat, neexistând un proiect cultural de anvergură, fiind un dezavantaj evident pentru oraș faptul că în acest răstimp au dominat conflictele și disensiunile generalizate, locale mai ales. Interviul cu deputatul și rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, trage un semnal de alarmă în ceea ce privește perspectiva naufragiului proiectului TM2023, propunând totodată un plan de salvare, care are în vedere dimensiunea prezentului, dar mai ales un orizont de timp mult mai larg. În esență, în viziunea prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, Timișoara va rămâne, dincolo de reperul fix al anului 2023, un pivot al educației și culturii din Europa Centrală, iar master-planul cultural propus de UVT facilitează această orientare.

Privind la misiunea transformării Timișoarei în Capitală Europeană a Culturii și la proiectele asociate, orașul de pe Bega pare că se pierde în labirintul orgoliilor și mizelor deșarte. Putea fi prevenit un astfel de blocaj?
Un Pact pentru cultura română în secolul XXI ar fi însemnat un semnal perfect pe care Timișoara l-ar fi așteptat din partea mediului politic. Am susținut nevoia acestui Pact, la finalul anului trecut, pentru că atunci noua formulă de guvernare era la început de drum, ceea ce dădea șanse foarte bune de realizare a unui astfel de pact. Din păcate, iată că un Pact general acceptat în mediul politic pentru prioritizarea perspectivei culturale nu a fost posibil, iar Timișoara riscă să rateze realizarea proiectului Capitalei Europene a Culturii 2023, din cauză că mult prea multe obiective de etapă suferă mari întârzieri în implementare.

Prea multe proiecte întârziate
Poate fi recuperat timpul pierdut?
Să fim realiști și să privim lucid spațiul cultural timișorean de azi. Sunt prea multe proiecte întârziate. Este exemplul Filarmonicii, un exemplu edificator, o instituție de renume în trecut. De zece ani se află într-o o serie de probleme, funcționează într-o sală improprie. La fel, Teatrul German, rămas multă vreme fără director. Cazul cel mai alarmant este cel al Castelului Huniade, închis de cincisprezece ani – o pată pe fața orașului, vizibilă de oriunde te-ai uita.
Mai sunt și alte situații care au degenerat și care au aruncat doar umbre asupra capacității Timișoarei de a purta titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 sau 2023. E vorba de scandaluri și disensiuni fără capăt, de la Muzeul de Artă sau chiar din Asociația TM2021.
Chiar și pregătirea sectorială a diverselor segmente de civilizație artistică a orașului a rămas în urmă. Primăria lucrează într-un stil mai mult decât individualist, aș spune că e chiar uneori „autistă” față de nevoile comunității. Cu chiu cu vai a reușit să lanseze câteva apeluri de finanțare a proiectelor artistice, culturale și sportive, dar pe termen scurt și cu orizont limitat. Primăria nu se arată un partener de dialog pentru întreaga comunitate.
Cele trei entități care gestionează public agenda și pregătirea programului TM2023 - Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Județean Timiș și Ministerul Culturii - aveau încă de la început responsabilitatea de a organiza buna pregătire a anului 2023, prin instituțiile de cultură subordonate.

În ce măsură UVT a încercat să avanseze în acest context și eventual să contrabalanseze dinamica nefavorabilă?
Noi, la UVT, am resimțit faptul că pregătirea programului cultural este în mare întârziere și am reacționat, pentru că aici se regăsesc foarte multe dintre talentele culturale ale orașului. Prin programul „La UVT, Cultura este Capitală!” am pus la dispoziția comunității un master-plan cultural și am inițiat multe activități și proiecte concrete, la care timișorenii participă în număr mare. Asta în timp ce primele trei entități chemate să gestioneze programul TM2023 - Primăria, Consiliul Județean și Ministerul Culturii - se află doar într-o etapă dominată de divergențe.
Am spus-o foarte răspicat, ping-pong-ul dintre Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Județean Timiș și Ministerul Culturii nu este productiv, din perspectiva redactării raportului comisiei de monitorizare CE, el poate fi văzut ca un joc de putere pentru ocuparea „locurilor din față” în acest proiect al Timișoarei. Dacă evaluarea din partea Comisiei Europene va fi negativă, Primăria Municipiului Timișoara, ca primă instituție responsabilă între cele trei angrenate în acest program, nu se va putea deroba de responsabilitatea sa publică, aruncând o eventuală vină pe alții, fiind prima vinovată. Apelul meu este la responsabilitate și la fapte, că de discuții suntem sătui.
De aceea am și propus un pact cultural, care să atragă atenția tuturor partidelor asupra necesității investirii în cultură și a promovării profesioniștilor în instituțiile de cultură. De aceea am atras atenția public asupra faptului că Primăria Timișoara s-a autoizolat.

Valoarea unui Pact pentru cultură
Ce soluții considerați că pot conduce la depășirea impasului?
Fără să adune cât mai multe dintre curentele de opinie din comunitate, administrația locală nu va putea să gestioneze o agendă consolidată pentru programul cultural 2023. Care sunt festivalurile, muzeele, concertele, punctele de atracție culturală pe care le propunem? E important să sensibilizăm întregul spectru politic al decidenților, iar pentru acest obiectiv avem nevoie, mai întâi, de o dezbatere publică soldată cu acest Pact pentru cultură, pe care l-am propus acum un an.
Prioritățile trebuie ierarhizate și bine gestionate, indiferent că este vorba despre restaurarea Palatului Huniade, încheierea lucrărilor la Palatul Baroc, unde o aripă întreagă stă în șantier de multă vreme, amenajarea complexă a Muzeului Revoluției Anticomuniste din Decembrie ’89 în fosta cazarmă militară din Piața Libertății, construcția unei săli pentru Filarmonică, restaurarea celor două magnifice sinagogi, aflate acum în paragină, pentru a le integra în circuitul cultural, amenajarea Turnului de Apă din partea de vest a orașului, amenajarea corespunzătoare a fostei fabrici de tramvaie ca spațiu expozițional, construirea unei săli polivalente de 15.000 – 20.000 de locuri, dar și pregătirea unei palete largi de servicii turistic-culturale, care încep cu un card unic de acces la obiective culturale și turistice, dar și la transportul urban și periurban. Dacă ne gândim la scară națională, trebuie probabil să multiplicați cu 40 sau 50 aceste obiective care trebuie cuprinse în pactul național pentru cultură, pentru care trebuie să identificăm fonduri, cu pivot în Timișoara 2023.

Interesele administrației locale versus interesele culturale ale orașului
Care sunt semnalele venite din partea Comisiei Europene?
Am extras acum câteva luni un citat din raportul de monitorizare al CE în legătură cu pregătirea Timișoarei pentru 2023: „Experiența arată că politica de partid dăunează sever perspectivelor unei capitale culturale și incumbă riscul intrinsec de a-l pune în pericol”. Afirmația are o greutate specială, este o afirmație tranșantă, corectă, gravă și semnificativă pentru cei care conduc administrația Timișoarei, viitoare Capitală Europeană a Culturii 2023. Este un extras din Raportul de monitorizare rezultat în urma întâlnirii anuale cu părțile implicate în Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, întâlnire desfășurată online în iunie. În cadrul acelei întâlniri, reprezentanții Primăriei Timișoara, ai Consiliului Județean Timiș, ai Ministerului Culturii și ai Asociației TM2023 au analizat ultimele noutăți în implementarea dosarului de candidatură și au prezentat strategia pentru perioada următoare. Una care nu este deloc clară și coerentă, umbrind șansele de succes pentru TM2023, după cum arată raportul recent publicat.
Raportul sesizează esența problemelor: practic, ceea ce face actuala administrație nu înseamnă nimic altceva decât să caute sprijin doar în propriul partid și în rândurile aplaudacilor proprii, pentru a încerca să propună proiecte culturale. Spun „să încerce să propună proiecte culturale” pentru că, până acum, abia dacă a depășit etapa organizării interne, în care și-a adus oameni apropiați politic și a multiplicat structurile administrării proiectului Timișoara 2023: a creat trei structuri distincte, Centrul de Proiecte, care se ocupă de finanțările nerambursabile, Casa de Cultură, care are propriile acțiuni culturale, și, mai nou, Asociația de Promovare a Timișoarei, care ar urma să se ocupe de partea economică și de marketing a turismului, în mod special, dar și a culturii, în plan secund. În loc să înțeleagă spiritul de înțelegere și comunicare multiculturală din Timișoara, să adune oamenii pe baza intereselor lor publice și talentelor lor, nu să-i dezbine, administrația locală s-a „supărat pe sat” și a renunțat să comunice cu grupurile politice și intelectuale ale Timișoarei, izolându-se în propria sa bulă politică.
Noul raport dat publicității de către experții UE este devastator, indicând explicit că suntem amenințați de pericolul blocării proiectului TM2023 într-o mare a politicianismului închis în sine.

Cultura, ax prioritar al vieții publice în Timișoara universitară
Pe fondul acestui război, mai există viață culturală în Timișoara?
În acest timp, comunitatea Universității de Vest din Timișoara atrage invitați de renume în plan internațional, producții intelectuale și spectacole importante, organizează întâlniri speciale pentru publicul timișorean și pentru personalitățile scenei culturale, pentru studenți, cadre didactice și publicul larg, în general, în care este stimulată interacțiunea în spațiile culturii vii. Timpul trece, fără să putem schimba asta cu ceva, iar imobilismul administrației ne-a adus în situația de opta: fie ne implicăm pentru viitorul anului cultural european TM2023, fie asistăm pasivi și întristați la scufundarea administrației și a proiectului TM2023 într-un politicianism anacronic.
Mai mult chiar, trebuie spus că în situația nedorită în care ne va fi retras titlul de Capitală Europeană a Culturii 2023, noi, timișorenii, ne-am fixat destul de bine în aceste cadre ale existenței culturale central-europene și asta ne va ajuta să fim recunoscuți ca un reper al culturii dincolo de anul 2023.

Master plan-ul cultural gândit de UVT

Universitatea de Vest din Timișoara ce rol cheie își propune să joace pentru a împlini acest deziderat?
În acest cadru, Universitatea de Vest din Timișoara – unde deviza deja cunoscută a devenit generic de program: „Cultura este Capitală” – poate juca un rol semnificativ.
Universitatea de Vest asigură de mulți ani un program cultural consistent. Dar, în plus, este absolută nevoie să-I aducem înapoi pe Ioan Holender, să-l invităm pe Cristian Măcelaru să dezvolte aici proiecte, mai ales că devine din această toamnă Doctor Honoris Causa al UVT, să-l invităm pe maestrul Alexandru Tomescu, de anul acesta cadru didactic asociat al UVT, să apelăm la profesioniști care au performat la nivel internațional, și nu doar la administrator, ci mai ales la genii artistice care sunt strălucitoare pentru întreaga lume.
Proiectul Timișoara 2023 nu este doar al Timișoarei, este al întregii țări. Iar dacă 2023 nu se va concretiza exact așa cum ne dorim, Timișoara poate totuși rămâne un pivot al educației și culturii pentru Europa Centrală, mai ales prin master-planul cultural pe care UVT îl propune:

♦ Ciclul de evenimente cu invitați, „La UVT, Cultura este capitală!”
Așa cum s-a observat, de mulți ani încoace, încă dinaintea câștigării de către Timișoara a titlului de Capitală Europeană a Culturii, UVT a elaborat un program cultural susținut, care a devenit și mai pregnant în ultimii ani, când mari personalități culturale ale României de azi s-au perindat pe scena Aulei Magna „Ioan Curea”, devenită neîncăpătoare. Evenimentele din 2020, organizate în acest cadru, au presupus o agendă de subiecte și o serie de invitați de talie națională și internațională, relevante pentru mediul public timișorean: Horia Roman – Patapievici, Ioan T. Morar, Dorian Branea, Germina Nagât, șa. De aici și deviza noastră actuală : „La UVT, Cultura este capitală!”, sub care intenționăm să extindem programul cultural în perioada 2021-2023.