Revista >> Octombrie 2021 [Nr. 238] >> Cercetare & Invatamant superior

Strategii de susținere a competitivității românești pe piața spațială internațională

Daniel Butnariu

20 Octombrie 2021

În calitate de entitate care reprezintă România în cadrul Agenției Spațiale Europene (ESA) și deplin integrată în organizații de elită la nivel internațional, Agenția Spațială Română (ROSA) joacă un rol activ în susținerea competitivității naționale într-un sector economic care acum însumează anual la nivel global circa 400 de miliarde de dolari. Mai mult decât orice altă explicație, conceptul de economie spațială ilustrează o distincție importantă pentru dr. Flaviu Răducanu, Director Știință și Tehnologie în cadrul ROSA, aceea că spațiul nu este un domeniu tehnologic, ci un loc, o destinație care trebuie privită cu aceeași deschidere ca orice altă zonă de acțiune de pe Pământ. Drept urmare, specializările care pot aduce inovație și performanțe în spațiu sunt mult mai numeroase decât par la prima vedere.

Dincolo de evenimentele cu mare vizibilitate dedicate explorării spațiului, cum a fost campania lansată de ESA anul acesta pentru selectarea unei noi generații de astronauți, piața spațială internațională oferă oportunități semnificative de dezvoltare pe termen lung tuturor entităților din România capabile să răspundă criteriilor de profesionalism și nevoii de inovație din acest sector de activitate. Efortul depus în această direcție de mediul academic, de comunitatea de cercetare și de agenții economici din România poate asigura deopotrivă conectarea la un segment extrem de profitabil, cu un factor de multiplicare de până la 16 ori a investiției inițiale, dar și racordarea la tehnologiile și produsele esențiale într-o logică de dezvoltare care să fructifice experiența de peste 50 de ani a țării noastre în operațiuni legate de spațiu. Dr. Flaviu Răducanu expune reperele fundamentale ale strategiei ROSA în sprijinirea competitivității entităților românești pe piața spațială internațională și conturează rolul integrator al agenției pentru afirmarea competențelor naționale în inițiativele tot mai complexe de explorare a spațiului cosmic.

Care sunt principiile aflate la baza strategiei ROSA în direcția susținerii competitivității României în proiectele internaționale legate de spațiu?
Activitatea noastră are o anumită logică în spate. România este o țară cu resurse limitate care nu își permite să investească în toate domeniile aflate în centrul atenției la nivel internațional. Drept urmare, noi am ales să gândim ca un investitor pragmatic, cum să facem ca resursele reduse de care dispunem să producă efectele cele mai mari, mai ales că estimările actuale indică un factor de multiplicare de 15-16 ori a investiției în acest sector. Prin strategia pe care o aplicăm, am încurajat mereu acele inițiative care se încadrează în zonele neacoperite de portofoliul tehnologic european. ESA actualizează un astfel de tablou general, în care vedem unde există și unde nu există tehnologie europeană, care sunt punctele forte și slăbiciunile pe plan continental. Cum această analiză de oportunitate este deja făcută, noi trebuie să identificăm nișa tehnologică pentru care avem capabilități adecvate, având garanția că dezvoltăm repere pentru care există o piață certă. De asemenea, încurajăm o anumită specializare a activității, să nu atacăm prea multe obiective deodată, ceea ce ne ajută pe termen lung, deoarece companiile care și-au păstrat specificul pe o perioadă îndelungată au obținut rezultate valoroase și sunt recunoscute în sector. De altfel, majoritatea actorilor din industria europeană de profil sunt întreprinderi mici și mijlocii, în timp ce marile companii sunt în general integratori de sisteme și componente. Apoi, ne-am distanțat de studiile care rămân într-un sertar, indiferent de domeniul de aplicabilitate – planete, motoare, rachete, roboți.

În ce mod este aplicată această strategie de către ROSA și cum asigurați criteriul de obiectivitate în selectarea partenerilor din România?
Ca să avem certitudinea că sunt finanțate cele mai bune propuneri, am apelat la cel mai obiectiv cadru de analiză și coordonare de care dispunem, cel furnizat de ESA. Motivul este simplu: în relația cu ESA, nu noi sau altcineva din țară facem selecția. Există un contract încheiat de compania românească sau de un institut național de cercetare-dezvoltare direct cu ESA. Tot ce este realizat în cadrul respectivului program se face în beneficiul unei misiuni sau în cadrul unui parcurs tehnologic clar definit, ceea ce asigură aplicabilitatea proiectului.
Un alt reper pe care îl folosim a fost deja menționat: rezultatul final să aibă utilitate, să fie folosit. Nu doar un articol de revistă. Să fie ceva care chiar funcționează. Articolele științifice sunt desigur esențiale pentru avansul științei, dar pentru că noi avem resurse reduse în domeniul spațial, am ales să sprijinim dezvoltarea proiectelor cu aplicabilitate pe piață.
După factorul de obiectivitate și cel de utilitate, avem criteriul de competitivitate. La fel ca în economia reală, nu oricine poate să intre într-o licitație ESA, să propună orice. Trebuie să se precalifice, să își dovedească expertiza în domeniu, că are sistem de asigurare a calității. Ca să lucreze cu ESA, orice instituție trebuie mai întâi să se înscrie într-o bază de date care solicită o mulțime de informații, doar că accentul nu cade precum în licitațiile publice pe plata taxelor și impozitelor, ci pe experiență și credibilitate. Candidații sunt auditați de ESA în cadrul unui mecanism foarte precis. Acesta este un adevărat filtru-școală pentru un start-up, pentru orice colectiv de cercetare, iar faptul că nu știi totul de la începutul procesului nu este un neajuns, dimpotrivă, înveți ceva nou și util. În prezent, avem în România aproximativ 280 de instituții calificate să lucreze cu ESA în proiecte spațiale, iar în fiecare zi sunt în derulare 80-90 de contracte cu aceste entități, dovadă că avem un mecanism funcțional și că toți participanții sunt performanți pe nișa lor.
Mai există un filtru, care ține de seriozitate pentru că vorbim de un sector de activitate în care contează perseverența și consecvența. Nu este locul unde ai obținut un contract și te-ai oprit acolo, trebuie să îți dovedești implicarea pe termen lung. Doar un exemplu: de curând a început selecția pentru echipa științifică dedicată misiunii Mars Sample Return, care va fi implicată în analiza mostrelor prelevate de pe planeta Marte, doar că este de așteptat ca materialul de analiză să nu ajungă pe Pământ mai devreme de opt ani de acum încolo. Dar selecția a început de acum. Ceea ce punem noi în practică este un tip de ghidare care asigură un grad ridicat de maturitate în acțiune atât în cazul agenților economici, cât și pentru institutele de cercetare.

Cum acționează în mod concret ROSA în gestiunea proiectelor finanțate de ESA?
Mai întâi să lămurim o confuzie care se face deseori în spațiul public: ESA este o organizație a statelor-membre, în care ROSA a fost desemnată să reprezinte România, care a devenit membră cu drepturi depline în urmă cu 10 ani. Înființată acum peste 25 de ani pentru a asigura continuitatea activităților derulate de structurile guvernamentale care au coordonat activitățile spațiale ale țării noastre încă din anii 1960, ROSA face parte din mai multe organizații regionale și internaționale dedicate activităților spațiale, dar în comitetele și comisiile din cadrul ESA noi participăm în numele României.
În această calitate asigurăm legătura dintre ESA și industria spațială din România în numele statului român, prin industrie înțelegând toate părțile implicate în acest sector de activitate – institute de cercetare-dezvoltare, comunitate academică, agenți economici –, conform terminologiei ESA. Ca exemplu de acțiune, înainte de pandemia COVID-19, organizam anual 3-4 evenimente „ESA Industry Days”, la care încercam să aducem împreună toți actorii relevanți din țară și să îi punem în legătură directă cu reprezentații ESA și ai companiilor din alte state membre.

Apoi, în relația cu ESA, ne asigurăm, la nivel de comitete ESA, că alocările se fac în conformitate cu regulile convenției ESA. La ESA există două tipuri de contribuții naționale: o sumă dedicată programelor obligatorii și costurilor operaționale ale organizației, care se calculează ca proporție din produsul național brut pentru cele 22 de state membre, România reprezentând aproximativ 1% din bugetul total ESA; cealaltă contribuție este destinată programelor opționale și reprezintă cota de participare a României în fiecare dintre programele și misiunile spațiale multianuale asumate de țara noastră în urma unui acord încheiat la nivel ministerial cu ESA.
Aceste programe opționale sunt dezvoltate pe direcții foarte clare, iar fiecare stat membru ESA își asumă o anumită contribuție, în funcție de competențele și expertiza națională. Însă există trei aspecte importante: pentru ca o entitate să participe într-un program sau o misiune ESA este nevoie să treacă printr-o competiție organizată de ESA, contribuția națională nu îi asigură automat accesul, ci doar dreptul de a candida alături de alte entități; contractele cu ESA sunt din categoria contractelor comerciale cu rată de profit controlată și transparentă față de beneficiar, nu reprezintă granturi sau ajutor de stat cum este cazul proiectelor din programele naționale de cercetare sau cele ale Comisiei Europene; a treia precizare se referă la principiul de „geo return” aplicat de ESA, care face posibilă returnarea aproape integrală a contribuției naționale sub forma contractelor încheiate de ESA cu entitățile din România, proprietatea industrială sau intelectuală generată în urma acestor contracte aparținând de asemenea țării noastre. Pentru ca acest mecanism să funcționeze, noi suntem permanent în dialog cu industria, cu institutele de cercetare și universitățile din România, pentru a avea mereu o imagine clară a potențialului nostru.
Fluctuațiile guvernamentale din ultimii câțiva ani au condus la întârzieri sensibile înplata obligațiilor către ESA. Situația poateafecta evoluția rapid pozitivă a cercetării și a celor mai mult de 1500salariați din industria spațială din România și trebuie rezolvată în urgență de către ministerul responsabil cu plățile.

Există alte pârghii prin care puteți susține organizațiile din România în proiectele spațiale?
Ceea ce am făcut când am avut ocazia a fost să închegăm legături cu entități din alte state membre ESA în vederea formării unor consorții. Au fost situații când un colectiv din România a venit cu o inițiativă, dar era nevoie și de o expertiză care nu exista în țară, așa că în ședințele ESA am înaintat propuneri de program în asociere, doar că nici acestea nu se fac cu încredințare directă, ci sunt acordate pe baze competitive de către ESA.
Pentru statele membre ESA care s-au alăturat recent organizației, cum este și România, a fost conceput un program special de asistență specializată – pentru noi este „Romanian Industry Incentive Scheme” – gestionat integral la nivelul ESA: este destinat companiilor care nu au experiență în industria spațială, pentru a le sprijini să se conformeze exigențelor ridicate din acest sector. Este o structură financiară care poate interveni punctual și în cazul unor inovații care acoperă golurile tehnologice identificate la nivel european. Nu este vorba despre sume mari, beneficiarii fiind în special întreprinderile mici, start-up-uri, entități care oricum nu dispun de bugete consistente. A fost dezvoltat inclusiv un program de instruire în standardele și modul de lucru în industria spațială pentru companii mici.

Puteți oferi câteva exemple concrete pentru inițiative românești care au avut succes în aplicații spațiale?
Prefer să nu fac nominalizări fără acordul părților implicate, dar pot să menționez o idee îmbrățișată cu mare entuziasm de ESA, aceea de a înlocui cablajele, firele din interiorul structurilor spațiale, în special sateliți, cu sisteme de comunicații wireless, o inovație care se găsește într-o fază foarte avansată, deoarece sunt deja în pregătire sateliți pentru testarea acestei soluții care se bazează pe tehnologie și echipamente românești.
Tot în cazul sateliților, care sunt deja foarte numeroși, atitudinea lor este controlată cu ajutorul unor roți de reacție, discuri care prin variația momentului de rotație poziționează satelitul într-o anumită configurație față de Pământ. Este un echipament foarte răspândit, furnizat în principal din Statele Unite ale Americii, dar care s-a confruntat în ultimii ani cu erori de funcționare. Mulți sateliți și-au ratat misiunea din cauza defectării acestui reper. În România a fost dezvoltată o soluție alternativă care pare să rezolve și erorile înregistrate de sateliții lansați recent. Nu sunt soluții spectaculoase, nu vorbim despre astronauți îmbrăcați în costume albe, dar sunt tehnologii esențiale pentru această zonă de activitate.

Am și exemplul unui start-up din România care a fost integrat într-o importantă companie producătoare de echipamente electronice și care, de data aceasta fără susținerea ROSA, a ajuns să furnizeze switchuri de mare viteză pentru marile agenții spațiale ale lumii.

În aceste condiții, cum evaluați calitatea implicării entităților din România în proiectele spațiale internaționale?
Entitățile din România sunt competitive, oriunde participă. Există și alte exemple de nișă în plus față de cele prezentate anterior: producem retro-reflectori pentru localizarea de la sol a sateliților, facem subansamble pentru lansatoarele Ariane, dar și sisteme de navigație, inclusiv pentru potențiale aselenizări și pentru proceduri de andocare spațială, dezvoltăm software pentru sateliții de telecomunicații, dezvoltăm software pentru centrele de conducere a operațiunilor spațiale, executăm sisteme de testare la sol pentru structurile care ajung în spațiu și bancuri de probă care sunt adesea mai scumpe decât obiectul finit. Acestea sunt doar câteva exemple pur industriale.
Pe partea științifică, avem diverse activități în zona de robotică, vehicule spațiale care asolizează, comandă control și zbor autonom. Totuși, cel mai important lucru este faptul că am reușit în acest domeniu să refacem legătura dintre cercetarea aplicativă și industrie, să aducem împreună de cele mai multe ori colectivul de cercetare și industria care a fabricat produsul final. Deși acest tip de colaborare s-a diluat în România în majoritatea domeniilor, cu consecințe economice negative, noi am reușit să revitalizăm în domeniul nostru această legătură și să o facem funcțională.

Considerați că promovarea în spațiul public a companiilor cu rezultate deosebite în sectorul spațial ar putea impulsiona responsabilitatea factorilor de decizie față de acest segment de activitate?
Înainte de toate trebuie să conștientizăm că spațiul este locul unde se întâmplă lucruri cu impact în viața noastră cotidiană, cum sunt aplicațiile mobile de navigație care folosesc sateliții europeni Galileo. Dincolo de faptul că un factor de multiplicare de 16 ori a investiției ar trebui să constituie în sine un argument puternic pentru a susține activitățile în spațiul cosmic și că vorbim despre un loc de acțiune care încurajează dezvoltarea tehnologiilor de vârf, care susține competitivitatea și mobilizează perspective pentru viitor, trebuie să ne desprindem de prejudecata că spațiul este doar pentru americani, pentru chinezi sau ruși, pentru națiunile bogate care trimit astronauți în spațiu în rachete monumentale. Spațiul este un loc unde entitățile pot fi profitabile, este un vehicul de dezvoltare economică și prosperitate. Este suficient să ne uităm la vecinii noștri care au programe spațiale naționale, în timp ce noi, în lipsa unui astfel de program strategic, ne bazăm în principal pe inițiativele ESA. Desigur, acest cadru internațional ne ajută uneori să evităm unele probleme la nivel național, să depășim obstacole, fie ele birocratice sau de altă natură, dar autoritățile din România ar trebui să facă un calcul foarte pragmatic și să sprijine inițiativele naționale de participare în programe spațiale.
În realitate, spațiul reflectă cam tot ce se întâmplă deja pe Pământ. Spațiul înseamnă agricultură de precizie și biologie, înseamnă geologie — probabil că următorul El Dorado va fi exploatarea resurselor de pe Lună, iar noi avem o școală solidă de geologie, nu pornim de la zero. Spațiul înseamnă medicină, mai ales într-o perioadă atât de intensă din această perspectivă. La fel cum există produse și tehnologii dezvoltate pentru spațiu care și-au găsit aplicabilitate în viața cotidiană, tot astfel și expertiza dobândită în diverse domenii în cadrul institutelor de cercetare din România ar putea să își extindă aria de acoperire în spațiu, să acceseze o piață nouă și foarte dinamică.

Totuși, în urma consultărilor de anul trecut pentru actualizarea specializărilor inteligente la nivel național, cel mai mare punctaj a fost obținut de un subdomeniu legat de spațiu. Care este relevanța acestei recunoașteri din partea experților care au participat la procesul consultativ?
Dovedește că nu batem la uși închise. Am fost plăcut surprins să văd rezultatul, cu atât mai mult cu cât nu s-au exprimat doar cei implicați în spațiu, ci a fost o consultare publică largă. Prezența mai multor specializări inteligente legate de spațiu în acest raport care face parte din procesul de elaborare a Strategiei Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2021-2027 susține și eforturile noastre de a propune o strategie națională pentru spațiu.
Agenția Spațială Română (ROSA) coordonează elaborarea Strategiei naționale de CDI în domeniile industriei de securitate și spațiu pentru ciclul de planificare strategică 2021-2027 raportat la noul context european. Strategia este construită în jurul conceptului 3S: Știință și Tehnologie (incluzând explorarea), Servicii (incluzând lansatoarele) și Securitate. Dezvoltarea industriei spațiale și de securitate, care o include pe cea de apărare, este esențială pentru dezvoltarea națională asigurând, fară a se limita la: creșterea puterii naționale; integrarea țării în mediul de alianțe politice (UE, NATO, ESA, EDA, OECD), atât ca actor industrial cât și tehnologic; utilizarea eficientă a capacității competitive a industriei naționale pentru perioada de dezvoltare spre nivelul mediu UE.
Ne aflăm în etapa de finalizare a acestei abordări strategice, care include o componentă transversală, implicând mai multe domenii, ceea ce presupune un grad mai ridicat de armonizare între toate părțile implicate. Este o strategie coordonată de ROSA în urma unui dialog extins cu foarte multe instituții din țară și sperăm să o validăm în cursul acestui an.