Revista >> Octombrie 2021 [Nr. 238] >> Cercetare & Invatamant superior

Strategii de susținere a competitivității românești pe piața spațială internațională

Daniel Butnariu

20 Octombrie 2021

În afară de activitatea de reprezentare a României în cadrul ESA, ROSA a dezvoltat relații bilaterale și multilaterale cu multe alte organizații de prestigiu din sectorul spațial, între ele și Grupul Internațional de Coordonare pentru Explorarea Spațială (ISECG), din care fac parte 16 agenții spațiale din întreaga lume. Ce rol joacă apartenența la ISECG în sprijinirea competitivității românești pe piața spațială internațională?
Este adevărat că în lipsa unui program spațial național, în România principala locomotivă în acest sector este reprezentată de ESA, dar noi, ca agenție națională, avem o activitate de colaborare intensă cu agențiile spațiale din străinătate, cu NASA, ROSCOSMOS, cu JAXA (Japonia), CNSA (China), alte agenții de pe piețe mature sau emergente.
Onoarea de a fi parte din ISECG se traduce în privilegiul de a avea acces la informații strategice în definirea pe termen lung a misiunilor și programelor spațiale. În ciuda concurenței inevitabile între interese naționale distincte, la nivel pragmatic lucrurile sunt complementare. La nivelul ISECG, cooperarea se face în termeni foarte concreți, iar unul dintre produsele publice ale organizației este proiecția „Global Exploration Roadmap”, cea mai recentă variantă a acestui document fiind lansată anul trecut. Prezența noastră în acest grup ne ajută să ne orientăm dincolo de cadrul priorităților ESA, să ne canalizăm eforturile mult în amonte pentru a ne poziționa cât mai bine în raport cu cele mai avansate tendințe și centre de interes. Ceea ce se va întâmpla în spațiu în următorii ani are sens doar dacă lucrăm împreună. Avem astfel șansa să colaborăm îndeaproape cu experți din diferite grupuri de lucru, să ne pregătim cât mai bine pentru contribuții românești la misiunile spațiale care se prefigurează. Puțină lume știe că o sondă spațială lansată acum spre Marte are în spate o misiune începută în urmă cu 20 de ani; sunt oameni care au lucrat toată cariera lor pentru un astfel de program de durată.

Ce alte mijloace aveți la dispoziție în România pentru a crește gradul de participare la proiectele spațiale?
La Universitatea Politehnică din București există deja un incubator de afaceri care funcționează sub egida ESA. A fost deschis recent, dar activitatea sa este încetinită de pandemia COVID-19. Face parte din rețeaua ESA din sectorul spațial și, în afară de mijloacele pe care le pune la dispoziție celor interesați, reprezintă un reper important de sprijin pentru start-upuri și pentru cercetătorii care vin cu idei de dezvoltare-industrializare-comercializare.
De asemenea, avem multe participări ale reprezentanților din România la evenimentele de profil organizate la nivel european, fie de ESA, fie în cadrul programelor de cercetare susținute de Comisia Europeană. Cert este că atât comunitatea de cercetare din țara noastră, cât și mediul antreprenorial a înțeles importanța platformelor de relaționare ca o condiție a succesului. Tot ce ne dorim este ca numărul instituțiilor românești implicate în astfel de evenimente să fie cât mai mare, mai ales din domenii care aparent nu au legătură cu spațiul. Am observat în ultimii ani o creștere a interesului și o disponibilitate mai mare de a înțelege că spațiul reprezintă o poartă deschisă către extinderea în noi arii de activitate. Am avut numeroase discuții mai ales cu specialiștii din institutele de cercetare și împreună am identificat oportunități noi pornind de la informațiile oferite de platforma ESA, constatând că au avut sau chiar au în prezent în portofoliu produse care pot deveni relevante în spațiu.

În concluzie, ce rol joacă ROSA în delimitarea și consolidarea unui ecosistem de organizații românești active și competitive în industria spațială?
ROSA își asumă rolul de facilitator, de catalizator pentru inițiativele naționale în sectorul spațial, asigurând totodată o arie neutră pentru discuții și consultări. Este un liant către piața spațială internațională, de aceea sprijinim cât mai multe entități din Romania să se conecteze la această piață și să își pună în valoare resursele și expertiza proprie.
Așteptarea mea din partea tuturor actorilor implicați este să reunească o masă critică din toate domeniile de activitate astfel încât efortul nostru concentrat pe promovarea spațiului să se reducă, permițându-ne să ne concentrăm atenția pe acțiuni de lărgire a comunității spațiale din România. Din păcate, încă persistă o anumită resemnare la nivel național în domenii în care am fost pionieri și merită să ne aducem aminte de contribuția în activitatea aerospațială a unor personalități precum Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Hermann Oberth sau Henri Coandă, să realizăm că în România, în a doua jumătate a anilor 1960, erau concepute și fabricate instrumente de înaltă precizie care au zburat în spațiu. Da, nu am lansat rachete cosmice, foarte probabil nu sunt șanse să facem o rachetă Ariane românească, dar avem șansa de a ne sincroniza cu cei care fac acest lucru. Și nu începem de la zero, mergem mai departe pe o traiectorie începută acum mult timp, pe care nu vrem să o abandonăm. Dincolo de celelalte priorități vitale ale României, avem nevoie să ne recăpătăm la un moment dat simțul măreției și dorința de a construi un viitor mai bun. Inclusiv în spațiu.