Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cifrele din spatele topului DESI 2021

19 Noiembrie 2021



Problema României cu poziţia în topulDESI2021nu este că suntem ultimii, ci că informarea oficială a Comisiei Europene accentuează lipsa progresului: „Most countries, which are below the EU digitalisation average, have not progressed much în the last 5 years. This is the case especially for Bulgaria and România.” Lipsa progresului, cu precădere la nivelul serviciilor digitale este o realitate apăsătoare pe care o simţim la orice interacţiune cu autorităţile publice, dar şi cu partenerii de afaceri.

Pe această arie, România se clasează pe ultimul loc la majoritatea indicatorilor cheie, cum ar fi serviciile publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, utilizatorii de servicii de e-guvernare și formularele precompletate. Ne bazăm în continuare prea mult pe hârtie şi procese manuale, ceea ce ne aruncă în desuetudine şi ineficiență. Este un capitol unde, din păcate, suntem incapabili să tăiem nodul gordian şi să găsim o soluţie salvatoare. Ministerul Digitalizării vorbeşte despre e-Facturare în 2021, iar simpla schimbare a unui act de identitate, deşi poate fi programată online, necesită aceleaşi celebre copii după documente pe care primăriile le au deja. Speranţele tuturor se îndreaptă spre PNRR, să nu fie însă doar un alt pom lăudat.

Din păcate, reticența la digitalizare se reflectă şi în mediul privat, Suntem pe locul 25 în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în activitățile întreprinderilor. Doar 33% dintre IMM-uri au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, în comparație cu media UE de 60%. Ce înseamnă nivel de bază: au un website care permite plasare de comenzi, au un procent ridicat de angajaţi care folosesc PC-ul în activitate, schimbă documente în format electronic, au un specialist IT intern, folosesc social media în comunicare etc). Avem totuşi peste 450.000 de microîntreprinderi, cu un număr mic de angajaţi şi nivel redus de complexitate şi care cel mai probabil nu acordă o atenţie prea mare tehnologiei. Sunt genul de companii care printează facturile la finalul fiecărei luni, iar antreprenorul le duce personal contabilei.

La Conectivitate am stat întotdeauna bine şi încă suntem în topurile globale ca vitează de acces la Internet. În DESI 2021 ne penalizează „Gradul de pregătire pentru utilizarea rețelelor 5G”, însă cauza este întârzierea licitaţiei 5G. Să sperăm că ANCOM va remedia acest aspect anul viitor.

Un plus de atenţie necesită secţiunea Capital Uman, unde cred că datele statistice nu reflectă realitatea. În mod surprinzător, suntem pe locul 26, mult sub media EU, deşi avem un scor bun la numărul mare de absolvenți în domeniul TIC (6,3% din totalul absolvenților) şi de femei cu specializări tehnice (26% din ponderea totală a angajaţilor, faţă de 19% media europeană). Stăm foarte bine la „gender equity” şi prin prisma existenţei unor diferenţe salariale foarte mici între femei şi bărbaţi. Aceste două direcţii s-au dezvoltat natural prin existenţa cererii ridicate de resurse umane calificate. Totuşi, la nivel general avem un procent foarte mic de specialişti IT. Conform datelor statistice, în România specialiştii IT reprezintă o proporție mult mai mică din forța de muncă decât în UE în ansamblu (2,4%, față de o medie a UE de 4,3%). Aici tind să cred că este o problemă de raportare. Ecosistemul tech din România se bazează mult pe freelanceri. O simplă căutare pe platformele de profil (Fiverr, spre exemplu) arată nişte sute de profesionişti din România, deschişi pentru colaborare, pe cele mai diverse specializări IT. Mulţi specialişti IT sunt fie contractaţi direct de companii externe, fie lucrează prin micro cu zero angajaţi (erau cam 200.000 de astfel de companii acum 1-2 ani) şi cel mai probabil nu apar în raportările oficiale pe coduri ocupaţionale.

Pierdem şi la competenţe digitale, deoarece mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puțin de bază (faţă de 56% la nivelul UE în ansamblu). Ar trebui să avem în vedere că România, în 2019, erape primul loc în UE la ponderea populaţiei implicate în Agricultură, cu circa 25%. Agricultura este domeniul cu cele mai mici oportunităţi de învăţare a unor deprinderi digitale, ceea ce explică diferenţa faţă de media europeană.
DESI 2021 nu ne avantajează şi va avea un impact negativ asupra imaginii României în lume. Chiar dacă unele date statistice pot fi alterate, nu diferă mult de realitate. O realitate pe care însă nu o putem schimba peste noapte oricât de mult ne-am dori. Greu de asociat aceste rezultate cu dizolvarea ministerului de profil şi asocierea ambiguă a IT-ului cu Transporturile şi Cercetarea, însă în mod evident ducem lipsă de coerenţă şi lideri cu viziune.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite