Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Proiectele „smart“ își fac loc pe lista de priorități a administrației publice centrale

19 Noiembrie 2021



Conceptul „Smart City“ a evoluat în ultimii ani în România spre o abordare pragmatică chiar și la nivelul administrației publice centrale. Strategiile au obiective din ce în ce mai concrete, iar proiectele centrate pe obținerea unor rezultate concrete au devenit predominante. Evident, totul cu corectivele de rigoare, impuse de necesitatea ajustării la „realitatea din teren“ cu care se confruntă unitățile administrației publice locale.



O analiză apărută în vara acestui an în prestigioasa publicație „International Journal of Information Management“ arată că România deține cele mai multe studii și cercetări în domeniul orașelor inteligente în rândul țărilor din Sud-Estul Europei.
Este un rezultat onorabil și care ține pe undeva de „specificul național“: nu ducem lipsă de studii și strategii nici în domeniul „smart“, verdict confirmat recent de Laszlo Borbely, consilier de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului – Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. „La strategii stăm extraordinar de bine în România. În 1996 au fost elaborate 14 volume de strategii, însă cei care au venit după aceea – nu mă refer la vreun guvern anume – au valorificat foarte puțin din ele. Am fost, de exemplu, printre primele țări din UE care aveau încă de atunci o strategie de dezvoltare durabilă, dar din păcate nu a fost pusă în aplicare. (…) Acum avem ambiția să le punem în practică și vrem ca, până la jumătatea anului viitor, să finalizăm un «Ghid de dezvoltare durabilă al localităților pe perioada 2021-2027»“, a declarat Borbely cu ocazia celei de a șaptea ediții a evenimentului „Smart Cities of România“.

Sustenabilitate și dezvoltare durabilă prin PNRR
Secretarul de stat Laszlo Borbely a mai precizat că, tot începând de anul viitor, vom fi prima țară din UE care va avea trecută în nomenclatorul de meserii profesia de expert în dezvoltare durabilă. Iar pentru aceasta va fi înființat un Centru de excelență în domeniu care va deservi administrația publică centrală și locală și care va fi finanțat din mult-așteptatul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
De altfel, de PNRR se leagă multe dintre viitoarele proiecte „smart“ pe care administrația centrală le are în vedere. Cum ar fi, de exemplu, proiectele finanțate prin Componenta 5 „Valul renovării“ a Planului, care alocă un buget de 2,2 miliarde de euro acordării de granturi pentru proiectele de eficientizare enegetică și reziliență a clădirilor rezidențiale și publice.
Oportunități pe zona eficientizării energetice mai există însă. E adevărat, cu bugete mai mici, dar care sunt deja accesibile prin programele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM). Primul dintre acestea este programul de creștere a eficienței energetice în clădirile unifamiliale, care se adresează persoanelor fizice și beneficiază de un buget de 429 de milioane de lei, din care mai sunt sunt disponibili aproximativ 463.000 de lei, fiind depuse 15.400 de proiecte și aprobate 14.399. Cel de al doilea program gestionat de AFM este cel pentru clădiri publice și a fost deschis în 15 septembrie 2021, până în prezent fiind depuse 371 de proiecte în valoare de 876 de milioane de lei, dintr-un buget total în valoare de 1,4 miliarde de lei.

Proiecte GIS, gratuități și realități locale
Alte două proiecte „smart“ de interes național – anunțate de Marin Ţole, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLAP) – sunt în domeniul datelor GIS: „Ministerul a pregătit pentru perioada de programare următoare un proiect strategic în parteneriat cu Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și cu Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Aerospațială «Elie Carafoli» (INCAS), care are ca scop elaborarea unei baze de date geospațiale integrată, care va deservi zonele urbane din regiunea Sud-Muntenia și va sprijini dezvoltarea viitoarelor inițiative Smart City.“ Oficialul MDLAP a mai menționat și un al doilea proiect, de creare a unui Registru Național al Clădirilor, respectiv a unei baze de date naționale georeferențiale, relaționate și interoperabile cu băncile de date urbane locale și cu alte registre naționale, al cărui termen de finalizare este prevăzut pentru decembrie 2024.
Sunt proiecte critic necesare, pentru că, așa cum preciza Marian Florea, preşedinte Asociaţiei City Managerilor din România: „Vorbim de GIS, de sustenabilitate și regenerare urbană, însă există încă foarte multe proprietăți care nu au fost nici măcar odată incluse la impozitare. Este o situație foarte frecventă în România în prezent și trebuie abordată prioritar.“
Din acest motiv, inițiative precum cele lansate de József Kuszalik, fondator și CEO al companiei Micro Maper, sunt salutare: „Am decis să dăm posibilitatea tuturor instituțiilor publice și ONG-urilor din România să folosească gratuit bazele de date geospatiale pe care le-am creat în 20 de ani și în care am investit peste 600.000 de euro de-a lungul timpului. La noi stau degeaba pe server, în timp ce multă lume are nevoie de așa ceva, pentru că, de exemplu, numai lipsa adreselor poștale corecte la nivel național produce pagube de peste 1 miliard de lei anual.“ În subsidiar, Kuszalik a mai precizat că a luat decizia de a oferi gratuit bazele de date GIS după ce nicio instituție din administrația publică, locală sau centrală, nu a fost interesată să le achiziționeze…



Planuri mari pentru transportul public
Un alt domeniu „smart“ pe care PNRR îl va impulsiona va fi cel al transportului public prin Componenta 4 „Transport sustenabil“ (din cadrul Pilonului I „Tranziția verde“) care beneficiază de cel mai mare buget alocat în Plan, de 7,62 miliarde de euro.
Dana Voicu, consilier în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), a prezentat în acest sens o inițiativă promițătoare a MTI privind cardurile de călătorie pentru persoanele care beneficiază de reduceri și gratuități în transportul urban și interurban: „Același card va putea fi folosit de către beneficiar la achiziționarea titlurilor de călătorie și la transportul urban, dar și la transportul interurban, pe toate modurile de transport, rutier, feroviar și naval. Va fi una din cele mai importante evoluții structurale la nivelul transportului public din România din ultimii 20 de ani, pentru că o astfel de abordare integrată pentru persoanele cu gratuități va facilita ulterior trecerea la intermodalitate pentru toate persoanele care își doresc achiziția de titluri de transport integrate pe toate modurile.“
Planuri cel puțin la fel de ambițioase are și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (ADITPBI), regiune care înregistrează cel mai mare număr de vehicule din Europa, raportat la 1.000 de locuitori. „Ne-am propus ca pe viitor să implementăm sistemul ITS integrat Smart&Green Mobility pentru regiunea București-Ilfov. Inițativa se va derula prin trei proiecte și urmărește asigurarea accesului facil al călătorilor la multiple tipuri de linii de transport, reducerea duratei de așteptare și deplasare, precum și a costurilor de transport“, a precizat Alina-Claudia Ciolan, manager de proiect în cadrul ADITPBI.

Există speranțe și pentru debirocratizare
Un alt element „smart“ – prevăzut în PNRR și care ar trebui să aibă un impact direct la nivelul cetățeanului – îl reprezintă digitalizarea sectorului public, obiectiv perpetuu al valurilor succesive de inițiative și strategii oficiale din ultimii 15 ani.
Ghișeul.ro este un supraviețuitor al acestor cruciade digitale, a cărui longevitate se datorează, în bună parte, reinventărilor periodice pe care le-a suferit de-a lungul timpului. În ultimul an, „noul“ Ghișeul.ro a fost asumat ca o reușită de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) după ce, beneficiind de impulsul pandemiei, a depășit în martie pragul de 1 milion de utilizatori activi. Mult dacă ne raportăm la alte inițiative eșuate din domeniu, puțin dacă ținem cont de faptul că platforma de plăți a împlinit venerabila vârstă de 10 ani, un record pentru un proiect guvernamental funcțional încă. Trebuie recunoscut însă succesul de dată recentă de care se bucură Ghișeul.ro, care, conform declarațiilor președintelui ADR, Octavian Oprea, „a reuşit să crească în ultimele nouă luni cât a crescut în ultimii nouă ani“.
Autoritatea încearcă să capitalizeze succesul de audiență repurtat declarând Ghișeul.ro „un model de interoperabilitate, prin care sistemele informatice diferite ale instituțiilor publice se interconectează cu un sistem unic“, după cum a subliniat Tudor Turcu, reprezentantul ADR în cadrul conferinței „Smart Cities of România 2021“, unde a mai făcut un anunț important: „Lucrăm în cadrul Autorității la un sistem național de interoperabilitate, fiind pentru prima dată când statul român ar urma să realizeze un asfel de proiect pentru cetățenii săi. Avem deja un proiect-pilot care este în faza finală de testare și pe care urmează să-l lansăm în curând. Proiectul interconectează bazele de date ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România și ale Direcției de Impozite și Taxe Locale a Primăriei Sectorului 6. Astfel, notarii vor putea obține direct pentru cetățeni certificatul de atestare fiscală prin interogarea bazei de date DITL. Estimăm că dezvoltarea acestui proiect și extinderea sa ulterioară vor reuși să scutească circa 900.000 de cetățeni de statul la coadă la ghișeele fizice.“
Sunt speranțe deci că proiectele „smart“ lansate la nivelul autorităților centrale vor începe să propage efecte în cascadă, cu impact direct asupra UAP-urilor și – mai ales! – să genereze schimbări benefice sesizabile și la nivelul cetățenilor.n



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite