.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Creativitatea tehnica la romani - De unde vine si incotro se indreapta?
Anul acesta s-a implinit un secol de la publicarea primei “Legi a brevetelor de inventiune”, la 16 ianuarie 1906. Oricat ar parea de curios, ea a fost in vigoare si aplicata pana in 1967. Istoria romaneasca a „proteguirii nascocirilor“ este insa mai veche. Primele reglementari in domeniu ar putea fi considerate Regulamentele Organice, intrate in vigoare in 1831 in Tara Romaneasca si in 1832 in Moldova. In baza lor au fost acordate de catre domnitori “privilegii”, echivalentul brevetelor de mai tarziu, pentru diverse instalatii si dispozitive, cum ar fi masinile de treierat sau alte masini agricole, chibritele, instalatii de fabricare a hartiei, de fabricare a lumanarilor din ceara si chiar de producere a cafelei.
Putina istorie pe sarite...
Nu vom aminti, in cele ce urmeaza, decat 3 inventii romanesti deosebite, cu riscul de a nedreptati multi alti mari creatori in domeniul tehnic, de la inginerul Saligny la pionierii romani ai aviatiei (Vuia, Vlaicu, Coanda) si la mari nume din medicina (Nicolae Paulescu, Ana Aslan, George Emil Palade). Meritele acestora sunt insa destul de bine cunoscute. Sa facem loc, alaturi de ei, si altor catorva, pe nedrept trecuti cu vederea. 
l In ce priveste „nascocirile“, istoria lor incepe la noi o data cu Petrache Poenaru, unul dintre creatorii invatamantului romanesc modern. Inginerul Poenaru ocupa un loc deosebit si in istoria tehnicii, ca inventator al tocului rezervor cu cerneala (stiloul), inventat in 1809, perfectionat in 1815, ca sa nu zgarie si sa nu pateze hartia, pentru care a obtinut un brevet de la Guvernul Francez (brevetul cu nr. 3208, din 25 mai 1827), sub numele „plume portable sans fin, qui s’alimente elle-même avec de l’encre“ sau, pe romaneste, „condeiul purtaret fara sfarsit alimentandu-se singur cu cerneala“. El este de altfel primul roman care a obtinut un brevet de inventie. Ca o curiozitate, adaugam ca Poenaru a fost in tinerete haiduc, apoi pandur si unul dintre oamenii de incredere ai lui Tudor Vladimirescu. Tot el poate fi considerat creatorul steagului tricolor al Romaniei moderne, fluturat, pare-se, in fruntea ostii de panduri, pentru prima oara in istorie.
l 100 de ani mai tarziu, in 1934, era inregistrata in Romania o inventie sub numele de “Forajul rotativ cu prajini grele proportionale”. Ea apartinea inginerului Ion Basgan. Acesta a folosit principiul sonicitatii, descoperit tot de un roman, Gogu Constantinescu, pentru forajele la mare adancime. Tot in 1934, Basgan a depus si in SUA o cerere de brevetare a inventiei. Conform legislatiei americane, brevetul i-a fost acordat dupa trei ani, in decembrie 1937, sub numele de “Aparat rotativ pentru forare de puturi”. Brevetul american prevedea ca Basgan sau urmasii sai vor avea, timp de 17 ani, dreptul exclusiv de a realiza, utiliza si vinde inventia, peste tot in Stalele Unite. Inventia aducea utilizatorilor economii anuale de peste 1,5 miliarde de dolari. In anul 1941, din cauza ca Romania a intrat in razboi impotriva SUA, brevetul a fost blocat, iar doi ani mai tarziu a fost considerat de catre statul american brevet de importanta strategica si sechestrat, sechestru tinut pana in anul 1965, cand a fost returnat titularului, insa fara drepturile aferente. In 1947, o data cu semnarea Tratatului de pace de la Paris, Statele Unite ale Americii nu au acceptat sa treaca brevetul inginerului roman in lista anexa a tratatului. Se pare ca brevetul in cauza este singurul nementionat in respectivele anexe, fiind considerat foarte important pentru economia americana. In 1966, o expertiza efectuata in RFG de catre grupul „Lomen-Reiter-Dresner Bank“ a evaluat la 30% economia realizata in lume prin aplicarea brevetului lui Ion Basgan, fiind vorba, in cifre absolute, de o economie de circa 8.630.000.000 dolari SUA, la valoarea acelui moment. Inventatorul a murit in 1980, fara a-si vedea drepturile recunoscute.
l Inca un salt, pana in zilele noastre, cand... O inventie romaneasca ce promite enorm, practic o revolutie in domeniul tehnologiei digitale, este Hyper CD-ROM-ul, al carei inventator este domnul Eugen Pavel, doctor in fizica. Despe ce este vorba: foarte pe scurt, despre un sistem de stocare a datelor. Acesta permite inregistrarea informatiei „in stra-turi“, intr-un mediu care utilizeaza asa-numitul „fenomen al extinctiei controlate a fluorescentei“. Capacitatea sa de stocare este de nu mai putin de 10 terrabyti. Este, de fapt, o memorie tridimensionala, care poate stoca informatii pe mii de niveluri intr-un disc de sticla fluorescenta de 10 mm inaltime si 120 mm diametru. Hyper CD-ROM-ul asigura o durata de viata a informatiei de aproximativ 5.000 de ani, deci practic nelimitata. In noiembrie 1999, Hyper CD-ROM-ul a fost prezentat la Eureka, “Expozitia Mondiala de Inovatii si Noi Tehnologii” de la Bruxelles, unde a obtinut Premiul International al Organizatiei Mondiale a Presei Periodice si o medalie de aur. Tehnologia Hyper CD-ROM este protejata deja in 21 de tari: 17 tari europene, Statele Unite, Canada, Japonia si Israel.
Un paradox: cercetarea are probleme serioase...
Dupa anumite criterii, situatia actuala a stiintei romanesti pare de-a dreptul catastrofala. Din raportul Science and Engineering Indicators 2006 al agentiei federale americane National Science Foundation (organism infiintat de si aflat in subordinea Congresului SUA), se desprinde o imagine a cercetarii romanesti nu tocmai onorabila. Astfel, in ce priveste numarul de articole din domeniul S&E (stiinta si inginerie) la milionul de locuitori, Romania ocupa pe plan mondial locul 54, cu o medie de 43,04 articole, incadrata fiind in aceasta pozitie de Liban si Botswana. Pe primele 3 locuri in acest clasament se afla Suedia, Elvetia si Israelul, fiecare dintre ele cu peste 1.000 de articole la milionul de locuitori (Suedia: 1.136,65, Elvetia: 1.119,96, Israel: 1.018,46).
De asemenea, potrivit unui articol publicat in 1995 in Scientific American, sub titlul „Stiinta pierduta in lumea a treia”, intr-o ierarhie realizata dupa criteriul contributiei la fluxul principal al literaturii stiintifice mondiale, in anul 1994, Romania se situa undeva pe locurile 49-55, in tovarasia Sloveniei, Croatiei, Serbiei, Bosniei, Albaniei si Macedoniei, cu o contributie de numai 0.053%. In acest clasament cu 100 de tari, Romania se situeaza dupa Bulgaria, Turcia, Nigeria, Thailanda, Venezuela.
Starea proasta a cercetarii romanesti pare sa fie confirmata si de un articol publicat in revista Scientometrics, care, analizand contributia unui numar de 50 de tari la literatura stiintifica mondiala in domeniile matematicii, ingineriei, fizicii si chimiei, pentru perioada 1989-1993, aseza Romania pe locul 44 in lume si 24 in Europa, cu o contributie de numai 0,9%.
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Recunoasterea ICPE-CA ca factor motor in dezvoltarea economica la PRO INVENT 2022- Canon – compania japoneză cu cele mai multe brevete din SUA
- IBM depaseste recordul de brevete in 2014 in SUA
- Instalații complexe pentru comprimarea gazului natural produse de COMOTI
- Cooperări internaționale
- Sistemul CDI, văzut prin ochii cercetătorilor reveniți în țară
Alte articole scrise de Ovidiu Grama
