Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Microelectronica īn Romānia recuperează statutul de domeniu strategic

13 Decembrie 2021



Civilizația umană a devenit total dependentă de microelectronică. România nu se poate sustrage acestei realități. În martie 2021 a luat ființă, sub egida Academiei Române, Grupul de Lucru pentru Microelectronică dedicat dezvoltării microelectronicii în România, având în particular obiectivul de a asigura Românieiun loc eligibil în cadrul programelor strategice care sunt în curs de adoptare la nivel european. Grupul a contribuit major la recunoașterea caracterului prioritar al acestui domeniu în forma finală a PNRR, în care i se rezervă suma considerabilă de 500 milioane EURO. Acum urmează marea provocare de a identifica, elabora, impune și aplica proiectele eligibile pentru finanțare. Subiectul este de mare interes pentrucomunitățile profesionale și publicul larg, nu numai pentru informare, dar și pentru atragerea celor interesați în această aventură.

Microelectronica – lux sau necesitate?
Confruntată cu criza cipurilor, urgența stabilizării lanțurilor de aprovizionare și priorități, ca asigurarea securității cibernetice, creșterea eficienței energetice sau reducerea degradării mediului ambiant, UE a definit două direcții prioritare pentru așa-numita Facilitate de Redresare și Reziliență - tranziția ecologică și tranziția digitală - și afirmă rolul strategic al microelectronicii pentru tranziția digitală, recomandând investiții în tehnologia de vârf de semiconductoare pentru asigurarea suveranității digitale. La nivelul României a fost elaborat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Finanțarea preconizată pentru întregul plan este de 29,1 miliarde EURO, din care 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde credite. O formă de implementare a acestor investiții constă în Proiectul Important de Interes Comun European pentru Microelectronică și Tehnologia Comunicațiilor (IPCEI ME/CT), având ca scop consolidarea proiectării, lanțului de aprovizionare și primei realizări a aplicației industriale cu privire la tehnologiile semiconductoare în Europa.

Unde se află România în constelația globală a microelectronicii?
Ultimele patru decenii ale secolului XX au constituit perioada de glorie a microelectronicii românești (pe plan național și internațional), care a pornit de la o strategie națională de termen lung în contextul nevoilor legate de producția autohtonă de aplicații de uz general (radio, TV), calculatoare, mijloace de transport rutiere și feroviare, producția de nave, industria energetică și electrotehnică, aplicațiile militare. Întreprinderea de Piese Radio și Semiconductoare (IPRS) Băneasa a fost „nava amiral” a acestei industrii. Acolo a fost pus în aplicare un concept inovativ: integrarea producției cu cercetarea și învățământul– un adevărat ecosistem, care azi reprezintă un concept central al proiectelor strategice în microelectronică. Școala românească, cercetarea și industria autohtonă din a doua jumătatea a secolului XX au format profesioniști de vârf, din care un număr foarte mare lucrează în cele mai puternice firme din lume din domeniu. După ce în anii ’90 un lider politic a declarat că industria românească „este fier vechi”, microelectronica a intrat într-o prelungă decădere și a dispărut literalmente – pentru aproape 3 decenii - ca domeniu inclus în planurile strategice ale României! După anii ’90, investițiile firmelor multinaționale în România au condus la atragerea unui număr de alți investitori străini și locali care au dus mai departe producția și cercetarea în microelectronică, este adevărat cu alt profil decât cel deja apus.
În prezent România este bine poziționată pentru a deveni un jucător efectiv în programul ambițios european de revigorare a microelectronicii.Există o tradiție locală care a supraviețuit în centre de excelență. Există investiții industriale semnificative incluzând unități de producție și de cercetare-dezvoltare (de exemplu în industria auto). România poate mobiliza fonduri importante din resurse naționale și europene. Este atractivă economic prin costuri sub media europeană. Dispune de resurse umane cu calificare demonstrată pe plan național și internațional. Și, nu în ultimul rând, are o semnificativă rezervă demografică care poate fi orientată spre acest domeniu printr-un program agresiv în educație.

Un grup de lucru dedicat dezvoltării microelectronicii în România
În luna martie 2021 a luat ființă Grupul de Lucru pentru Microelectronică (GLME) sub egida Comisiei de Știința și Tehnologia Microsistemelor (STMS) din cadrul Academiei Române, pentru a sprijini participarea României în revigorarea microelectronicii în Europa. Este un grup DESCHIS tuturor celor care doresc și pot să contribuie la aceste preocupări, fiind un răspuns la invitațiile lansate de ministere, și nu o inițiativă particulară arbitrară! GLME include membri ai Comisiei STMS a Academiei Române, reprezentanți ai unor intreprinderi industriale mari și ai unor IMM-uri, reprezentanți din cercetare și mediul academic, asociații profesionale, precum și participanți din partea ministerelor și agențiilor de dezvoltare. GLME este recunoscut de autoritățile publice ca partener reprezentativ (pentru societate și pentru domeniul microelectronicii) și participă activ la creșterea vizibilității României la nivel european, pregătind viitoarele investiții. Grupul numără în prezent peste 60 de membri.

Cum a redevenit microelectronica un obiectiv strategic al României?
GLME s-a implicat intensiv în restaurarea poziției prioritare a microelectronicii în România, prin: lobby, elaborarea de documente pentru PNRR, participarea în numele României în fazele incipiente ale IPCEI ME/CT la nivel european. O primă mare realizare a Grupului de Lucru, în strânsă colaborare cu specialiști competenți și dedicați din cadrul ministerelor de resort, constă în includerea microelectronicii în PNRR. În martie 2021 versiunea preliminară de lucru nu menționa acest domeniu, pentru ca în august 2021 propunerea finală a MIPE să specifice 500 de milioane EURO pentru dezvoltarea microelectronicii în România!
DIGITALIZAREA trebuie aliniată cu definiția UE pentru a include în prima poziție MICROELECTRONICA. Dacă România decide să fie activă în acest domeniu, ar trebui să se implice activ în explorarea scenariilor de investiții care are loc la nivel european. Este important ca ministerele de resort, în particular Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), Ministerul Educației (ME) și, potențial, Ministerul Apărării Naționale, (MApN) să creeze un mecanism comun prin care propunerea națională privind IPCE ME/CT să fie corelată cu celelalte programe de finanțare. Implicarea și participarea Agențiilor de Dezvoltare Regională este absolut necesară.

România „joacă în calificări”
Trebuie precizat că lanțul valoric în industria microelectronică este extrem de complex și divers (v. Figura). Din această perspectivă Grupul de Lucru pentru Microelectronică a identificat următoarele ipoteze de participare: proiectare de circuite integrate (România este deja foarte activă în acest domeniu); tehnologii avansate de asamblare și încapsulare (de exemplu printr-o rețea distribuită dar coordonată central de Centre de Inovare Digitală); fabricație de plăci de siliciu în facilități tehnologice de vârf (fie prin participare minimă cu intervenții punctuale la invitația unor proiecte din alte țări, fie prin crearea unui centru național de tehnologii avansate în colaborare cu parteneri industriali, sau poate chiar prin găzduirea în România a unui investitor important în semiconductoare).



PNRR și IPCEI ME/CT – un „succes de etapă” pentru accesul la proiectele europene majore
La data de 28 octombrie 2021, PNRR a primit avizul favorabil al Consiliului UE, la finalul unei întâlniri a miniștrilor de Finanțe din UE. În forma aprobată, Componenta 9 „Suport pentru sectorul privat și CDI” din PNRR include: proiecte transfrontaliere și multinaționale pentru procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare; extinderea capabilităților Institutului Național pentru Microtehnologie IMT București în tehnologii avansate de semiconductoare; patru Centre de Inovare Digitală în tehnologii avansate de componente și sisteme microelectronice, în jurul universităților (poli)tehnice din București, Timișoara, Cluj și Iași, incluzând și sectorul privat. Autoritățile Publice naționale au preluat întreaga responsabilitate de gestionare a acestei investiții. Până în al doilea trimestru din 2022 trebuie emisă Hotărârea de Guvern aferentă.
România trebuie să definească în detaliu investițiile și participanții direcți (investitori industriali importanți dispuși să investească sume mai mari de 20 de milioane EURO, cu finanțare parțială din IPCEI ME), respectiv indirecți (entități din industrie, cercetare și mediul academic care vor colabora sub coordonarea participanților direcți). Este necesară inventarierea unităților industriale relevante, a competențelor lor și a distribuirii pe teritoriul României. În colaborare cu Agențiile Regionale de Dezvoltare trebuie dezvoltat conceptul de Centre de Inovare Digitală. În fine, este necesară formularea și implementarea viziunii unui ecosistem în micro- și nanoelectronica românească. Grupul de Lucru pentru Microelectronică este direct implicat în cele de mai sus.

Așteptări, incertitudini, iluzii? Motive pentru a fi optimiști
PNRR este o oportunitate care nu trebuie ratată. IPCEI ME este un proiect colaborativ și incluziv, cu participanți eligibili din întregul ecosistem, putând fi finanțat atât din PNRR, cât și din alte programe. Astfel de programe vizează investiții pentru viitor care trebuie să producă valoare, contribuind astfel la rambursare creditelor aferente. Pentru aceasta trebuie să alegem ce ni se potrivește și cu ce ne potrivim din lanțul valoric în microelectronică. Ne vom raporta atât la obiective de interes european, cât și la cerințele economiei autohtone: industria auto, comunicații, ecologie, agricultură, sănătate, aplicații militare, etc. Consolidarea ecosistemului microelectronicii va evita dispersarea resurselor și atomizarea intereselor.
În măsura în care opțiunile României și acțiunile determinate de acestea vor fi corecte și adecvate, ne putem aștepta la următoarele perspective promițătoare: (1) conectarea la unul din domeniile prioritare de dezvoltare ale civilizației umane; (2) reducerea decalajului economic față de țările dezvoltate; (3) creșterea atractivității și competitivității economice a țării; (4) îmbunătățirea situației economice și sociale naționale; (5) limitarea emigrării, asigurarea retenției resursei umane.n



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite