Revista >> Decembrie 2021 [Nr. 240] >> Cercetare & Invatamant superior

Erasmus+: Transformarea României prin învățare – de la deviză la rezultate concrete

Radu Ghitulescu

13 Decembrie 2021

Cum se transformă România prin învățare?
Poate momentul din eveniment care a arătat cel mai bine cum se întâmplă transformarea prin învățare a fost cel în care au fost prezentate, prin colaje video, poveștile proiectelor europene care au schimbat în bine oameni, organizații și comunități. Cei prezenți în eveniment, dar și cei care l-au urmărit live pe canalele de comunicare ale ANPCDEFP au putut, astfel, să simtă cum transformarea înseamnă să dai voce tinerilor din rural, cum școala poate să însemne creativitate, cum impactul înseamnă că tinerii din comunitate cu care lucrezi vor să își continue studiile, cum grija înseamnă să aduci poveștile în lucrul cu pacienții, cum includerea înseamnă să te deschizi către idei noi. Proiectele prezentate au arătat și cum se traduce dezvoltarea durabilă în comunitate, cum se contruiesc metodologii aliniate celor din alte state europene, cum poți dezvolta un program de master, cum poți crea instrumente care pot fi transferate în alte domenii. Filmele acestor proiecte pot fi urmărite online, pe canalul YouTube al Erasmus+.

O altfel de... lume
„Ne place să credem că noi, Agenția, suntem altfel – o altfel de instituție, cu altfel de oameni și altfel de abordări și, mai ales, cu altfel de rezultate. Și am reușit să fim așa cum ne dorim, dar acest lucru se datorează în foarte mare măsură partenerilor și beneficiarilor noștri, care dau viață ideilor pe care le au și le pun în practică prin intermediul proiectelor finanțate de Agenție prin intermediul programelor Erasmus+, Corpul European de Solidaritate (CES) și Programul Educație, Burse, Ucenicie și Antreprenoriatul tinerilor.“ Adrian Georgescu, director adjunct ANPCDEFP

Erasmus+ - „România educată“ - PNRR
În cadrul conferinței ANPCDEFP din acest an a transmis un mesaj video și ministrul Sorin Cîmpeanu. Nu doar în calitate de titular al portofoliului Ministerului Educației, ci și în cea de fost angajat al Agenției, în urmă cu 20 de ani, când se inițiau proiectele de mobilități pentru elevi, studenți și profesori prin intermediul Programului Leonardo da Vinci, un precursor al actualului Erasmus+.
Din această dublă calitate, ministrul Sorin Cîmpeanu a prezentat o perspectivă integratorare: „Dincolo de cifre, în România programele educaționale și de tineret ale Uniunii Europene reprezintă unul dintre instrumentele cele mai adecvate pentru realizarea politicilor naționale și europene în domeniu, pentru dezvoltarea dimensiunii europene în educația formală și non-formală, dar și pentru formarea profesională la toate nivelurile și pentru îmbunătățirea calității în educație și formare profesională. (…) Considerăm că opțiunile de politici educaționale definite în proiectul «România educată» și în PNRR – plan aprobat și prin care 3.6 miliarde de euro, peste 12% din totalul PNRR, vor fi alocate pentru educație și formare – vor putea fi abordate cu succes prin noul program Erasmus+, care a fost negociat intens de către statele membre ale Uniunii, de Comisia Europeană și de Parlamentul European. Rezultatul acestor negocieri este un nou program Erasmus+ foarte ambițios, care beneficiază de un buget aproape dublu față de perioada precedentă 2014-2020, de o structură mai flexibilă – un lucru extrem de important – și care propune condiții de participare spre finanțare mai simple față de programele precedente, punând accent pe impact și pe o abordare strategică integratoare.“

Vești bune de la Bruxelles
Despre perspectivele europene și facilitățile oferite de noul program Erasmus+ a vorbit și Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, care a subliniat că momentul ales pentru o astfel de dezbatere este mai mult decât oportun în contextul în care pandemia de COVID-19, care a supus la grele încercări întreagă lume, ne oferă acum șansa unor transformări radicale.
„Multe dintre acestea vizează chiar educația, care se află în fața unei oportunități fără precedent, aceea de a adapta modalitățile de învățare și predare la era digitalizării. Una din acțiunile-cheie ale Comisiei Europene, planificate pentru 2022, are ca scop creșterea abilităților de bază și combaterea părăsirii timpurii a școlii. O atenție specială va fi acordată și grupurilor dezavantajate – persoane cu dizabilități, minorități etnice, familii cu studii scăzute sau cu venituri mici. Pentru a atinge aceste obiective, inițiativa europeană combină diferite instrumente, unul dintre cele mai importante fiind schimbul de informații și experiență între statele membre și utilizarea fondurilor europene, în special Erasmus, dar și a fondului social european, și acum și PNRR. În această direcție se conturează și o veste bună venită de la Bruxelles – Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene, au ajuns la un acord politic informal privind bugetul Uniunii Europene pentru anul viitor, care, odată adoptat, va viza o direcționare de fonduri către domeniile în care acestea pot avea cel mai mare impact. Și, ca de fiecare dată, educația este unul dintre ele și tocmai de aceea s-a convenit o alocare de 3,4 miliarde de euro Programului Erasmus+ și 406 milioane de euro pentru sectorul cultural și cel creativ prin Programul Europa Creativă. Erasmus+ primește așadar cu aproape un miliard de euro mai mult în 2022 față de 2021“, a precizat oficialul Comisiei Europene.

Evoluție, nu revoluție
Principalele schimbări aduse de programul Erasmus+ au fost prezentate pe larg tot de către directorul Agenției, Monica Calotă, reiterând mesajul Comisiei Europene: noul program Erasmus+ reprezintă o evoluție, și nu o revoluție. Prin urmare, noul program nu prevede multe schimbări radicale, 90% din tipurile de proiecte și acțiunile care au fost finanțate în perioada 2014-2020 cu rezultate bune continuând.
Principala modificare de substanță este extinderea modelului de acreditare/certificare la nivelul întregului program: „Este o schimbare de paradigmă, nu neapărat a tipului de finanțare“, a precizat oficialul ANPCDEFP. Comisia Europeană a decis extinderea modelului Cartei Erasmus, folosit de peste 35 de ani în învățământul universitar – Carta reprezintă un mod de acreditare, pe care fiecare universitate trebuia să o obțină pentru a putea participa la program cu proiecte. „Comisia consideră Carta un instrument foarte bun pentru conceperea strategiilor de dezvotare instituțională, de aceea CE propune pentru 2021-2027 extinderea acestei abordări către celelalte domenii de educație – școlară, VET, educația adulților și tineret. Este o schimbare de paradigmă care facilitează trecerea de la proiectele simple – pe care le depunem în fiecare an sau ori de câte ori simțim nevoia să facem o schimbare în instituția noastră – la un nivel superior.
Este o schimbare prin care punem organizațiile în situația de a aduna la aceeași masă toți decidenții din interior, actorii-cheie, liderii formali și informali și pe cei cu idei inovatoare pentru a concepe o strategie de dezvoltare organizațională pentru următorii 5-6-7 ani și pentru a identifica metodele prin care pot utiliza ca instrument de dezvoltare instituțională mobilitățile de învățare Erasmus+. Aceasta se traduce prin apariția noțiunii de «acreditare» pentru instituțiile din Erasmus+ - educația școlară, VET și educația adulților și tineret sau de «certificare» pentru programul Corpul European de Solidaritate. Odată aprobată acreditarea/certificarea, organizațiile vor trebui să depună anual simple cereri de finanțare a unui număr de mobilități la Agenție. (…)
Prima rundă de proiecte depuse pentru obținerea acreditării în domeniile educație școlară, educația adulților, VET, dar și de tineret s-a închis și avem un număr destul de mare de organizații și de instituții care s-au simțit în stare, în baza experiențelor acumulate cu proiectele realizate până acum, să depună cereri de acreditare și să o și obțină. Termenul limită de anul acesta a fost la sfârșitul lui octombrie și ni s-au alăturat multe organizații. Sperăm ca, pe viitor, «virusul» acreditării să molipsească cât mai multe organizații“, a precizat oficialul ANPCDEFP.

Ce aduce nou 2022?
Alte noutăți anunțate cu ocazia conferinței „Învață și dă mai departe“ au fost:
• Introducerea în învățământul universitar a mobilităților de scurtă durată, mixte, care combină perioadă de mobilitate fizică, cu o durată de la 5 zile la 2 săptămâni, cu o perioadă obligatorie de activități virtuale. Astfel se oferă posibilitatea pesoanelor care nu pot participa la proiectele de mobilitate de studii sau de practică de minimum două luni să participe, totuși, la proiecte și să experimenteze mobilitatea fizică, pentru a se familiariza și a încuraja, astfel, participarea cât mai multor studenți la mobilitățile clasice de lungă durată.
• Proiectele dedicate organizațiilor mici, fără experiență, care lucrează cu grupuri defavorizate și/sau în zone dezavantajate. Sunt proiecte de parteneriat la scară mică sau proiectele de scurtă durată pentru mobilități, care trebuie văzute ca o poartă de intrare în programul Erasmus+. Odată derulat un astfel de proiect, organizațiile acumulează experiența necesară pentru a merge mai departe și obține acreditarea.
• Proiectele de participare în domeniul Tineret continuă, parțial, vechea acțiune Dialog cu tinerii, care nu se mai regăsește în noul program Erasmus+.
• Noua acțiune DiscoverEU Includere - DiscoverEU este o inițiativă mai veche a Parlamentului european, preluată de Comisie în urmă cu câțiva ani, și care dă posibilitatea tinerilor care împlinesc 18 ani să beneficieze de un voucher de călătorie în alte țări din Europa, pentru a facilita prima experiență a unei mobilități transnaționale. Mobilitățile din cadrul DiscoverEU vor continua, fiind gestionate de Comisia Europeană ca și până acum, însă, începând de anul viitor, la nivelul Agențiilor Naționale va fi lansată inițiativa DiscoverEU Includere, primele proiecte fiind așteptate în toamnă. Este vorba de un apel adresat organizațiilor care vor să se implice și să selecteze pentru acest tip de mobilitate tineri cu oportunități reduse, pe care trebuie să îi pregătească pentru mobilitate, să îi monitorizeze pe parcursul mobilității, să îi îndrume cum să o abordeze ca pe o experiență de învățare informală etc., astfel încât să deschidă o poartă către alte acțiuni din programul Erasmus+.
Tot începând cu 2022, pentru proiectele de parteneriat de cooperare marea noutate va consta în faptul că acestea vor primi bugetul într-un mod global, ca sumă forfetară, fără să mai fie organizat pe capitole bugetare.
Noul program Erasmus+ vine nu doar cu un buget mărit, oportunități suplimentare și reguli mai simple, ci și cu ambiții sporite. Atât în ceea ce privește numărul de mobilități care se așteaptă să fie realizat până la finalul lui 2027, cât și referitor la respectarea priorităților politice europene – includere și diversitate, durabilitate și lupta împotriva schimbărilor climatice, transformarea digitală a proceselor și participare și implicare civică. Priorități care, după cum a precizat directorul Agenției, vor deveni criterii esențiale de selecție a proiectelor, dincolo de calitatea intrinsecă a acestora.
„Ne-am propus să transformăm România prin învățare. Însă, după mai bine de 20 de ani, considerăm că doar am început. Iar promisiunea noastră este că vom continua acest proces de transformare“, a concluzionat directorul ANPCDEFP.