Revista >> Decembrie 2021 [Nr. 240] >> Cercetare & Invatamant superior

Horia Hulubei: 125 de ani de la naștere

G.T. Pana, V. Baran, A.I. Nicolin

14 Decembrie 2021

Ca rector al Universității din București Horia Hulubei ajunge pe primele pagini ale ziarelor franțuzești din iunie 1942, când vizitează Franța ocupată și are o întrevedere bine documentată cu Mareșalul Pétain, ocazie cu care afirmă: „Ca toți vizitatorii săi, am fost impresionat de admirabila sa sinceritate, de limbajul său direct și la obiect. Cred că atitudinea Mareșalului Pétain poate oferi un exemplu prețios într-o lume care își caută calea în durere și încă nu a găsit-o. Căutăm această cale și în lumea internațională a științei. [...] Trebuie să trăim o nouă renaștere în Europa.”

Tânărul savant care publica în anii ‘30 în ritm susținut în „Comptes Rendus de l’Académie des Sciences de Paris”, fie singur autor, fie în colaborare cu Yvette Cauchois, capătă acum reliefuri nebănuite, pe măsura provocărilor istoriei cărora trebuia să le facă față. Îl găsim menționat în paginile jurnalului lui Raoul Bossy, ambasadorul României la Berlin în perioada 1941-1943, care nota impresiile vizitei lui Hulubei, îl găsim în 1943 președinte al Consiliului de Administrație al Uzinelor de Fier și Domeniile din Reșița, cea mai mare societate interbelică din domeniul siderurgiei și metalurgiei și îl găsim pe poziții constant anti-legionare, perfect sintetizate în autobio-
grafia pe care o scrie în arest pe 27 aprilie 1945: „În rezumat, nici cea mai mică înțelegere din parte-mi a ideologiei legionare, pe care o consider o boală socială nefastă arierată și periculoasă în care mulți au putut fi prinși, din care mulți pot fi scoși și au fost scoși de mult prin o acțiune constantă de dezintoxicare.”

Încheiem acest prim articol dedicat lui Horia Hulubei reproducând un scurt fragment dintr-o scrisoare adresată unui coleg la data de 30 noiembrie 1935: „Ar fi o fericire să se înțeleagă odată temeinic că unul din factorii cei mai importanți de formare economică a unei țări este cercetarea științifică pură, ca să nu mai vorbim de latura ce ar putea prinde imediat atenția factorilor noștri responsabili, oricât de paradoxal ar părea la prima vedere. Eforturile imense făcute de toate națiile, de orice organizație politică ar fi ele, […], atunci când au fost puse în fața nevoii de a se manifesta pe primul rang al civilizației moderne – și aceasta ca o necesitate absolută a existenței lor – o dovedesc cu prisosință”. Scrisoarea lui Horia Hulubei a fost reprodusă în lucrarea lui L. Kalustian, „Simple note”, Editura Eminescu, 1983.

***
Suita de articole dedicate lui Horia Hulubei va continua în numerele următoare cu o prezentare a activității diplomatice a savantului și a înființării Institutului de Fizică al Academiei, instituția fondatoare a Platformei de Fizică de la Măgurele.