Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Se va putea „upgrada” sistemul universitar din România?

14 Decembrie 2021



Nu criticile și văicărelile ajută sistemul de învățământ superior din România și cel de educație în general. Nu tocmai dezvăluirile și scandalurile scot din căderea sa liberă sau lină sistemul, năpăstuit de management slab, practici revolute și perpetuate, imixtiuni de ordin politic și clientelar, subfinanțare și, nu rareori, de inconștiență. Dar o reflectare obiectivă a realităților și mai ales o evaluare sumară a perspectivelor ar putea ameliora situația pe termen mediu și lung.
Este trist să observi cum numărul de studenți plătitori din ciclul de licență tinde să scadă proporțional cu numărul cadrelor tinere bine instruite, dar universitățile aplică taxe considerabil mai mari decât în anii anteriori, așa cum reiese din datele centralizate de rețeaua Eurydice și prezentate într-un raport de acum un an al platformei europene.
Doar pentru anul universitar încheiat în vară, creșterea taxelor a fost de 25-37%, în condițiile în care calitatea învățământului superior a scăzut, reflectată de ranking-urile internaționale.Creșterea taxelor continuă însă, în condițiile în care învățământul superior românesc înregistrează regrese considerabile în clasamentele internaționale ale universităților.
La ce folosesc clasamentele internaționale? Evident, ele certifică în bună măsură calitatea instruirii academice în respectivele universități și sunt, până la urmă, mijloace de diagnostic instituţional, pe baza cărora se pot implementa apoi politici academice validate ştiinţific. Dar are cineva ochi să vadă cum plutim sau ne scufundăm?
Doar două universități românești mai sunt prezente în cel mai recent ranking internațional Times Higher Education pentru domeniul Educație (octombrie 2021), ambele la coada clasamentului. Topul respectiv a prezentatierarhia pentru încă patru domenii– educație, științe sociale, drept și științe economice – iar trei dintre acestea includ universități românești, pe poziții din jumătatea inferioară, însă la capitolul Drept nu apare nicio universitate românească!
În cele mai noi clasamente anunțate în seriaTimes Higher Education World University Rankings by Subject, din cele șase universități românești din domeniul științe sociale, una singură e situată la mijlocul clasamentului, iar celelalte cinci în ultima parte. Două universități românești apar în rankingul pe educație, ambele pe locurile 501+ din totalul de 597 de instituții de universități din întreaga lume, în timp ce la afaceri și economie doar trei universități autohtone fac parte din clasamentul pentru acest domeniu, toate în ultimul sfert din totalul de 795 de instituții internaționale din top. Nici la informatică și inginerie nu stăm bine: cele patru universități românești se situează în segmentele 601-800 și 801+, în condițiile în care, în total, au fost incluse 891 de universități din toată lumea. În domeniul ingineriei, una figurează pe locurile 501-600, două în intervalul 801-1000, iar patru, în segmentul 1001+, din totalul de 1188 de universități din întreaga lume.
Există și un clasament cu largă recunoaștere pe plan mondial - topul internațional Center for World University Ranking. Vorbim despre un prim ranking academic global focalizat pe toate cele trei misiuni universitare: educaţie, cercetare, relaţia cu societatea. Indicatorii utilizaţi în rankingul CWUR, acreditat deIREG– Observatory on Academic Ranking and Excellence şi inclus în Metarankingul Universitar anual din ţară, sunt calitatea educaţiei (25%), angajabilitatea absolvenţilor (25%), calitatea cadrelor didactice/de cercetare (10%) și performanţa în cercetare (40%). În total, 19.788 de instituții de învățământ superior din toată lumea au fost analizate și, dintre ele, 2.000 au fost alese în clasamentul internațional.
În total,10 universități din Românias-au clasat în topul CWUR2021-2022 și doar două dintre ele sunt printre primele 1.000 din lume.
Nici în QS World University Rankings 2021, topul în care se regăsesc cele mai bune 1.000 de instituții de învățământ superior din lume, realizat de Quacquarelli Symonds. nu stăm mai bine - doar două instituții de învățământ superior autohton au prins un loc în această ierahie!
Probabil că cel mai puternic motiv al acestor contraperformanțe îl reprezintă cercetarea: slaba ei finanțareîn sistemul universitar autohton,lipsa de predictibilitate șicalitatea sa nesatisfăcătoare, care toarnă plumb în bocancii în care calcă sistemul.
La nivel mondial corporațiile mari dictează deja, investind sume uriașe în cercetarea universitară, cooptând prin dotări uimitoare secții și laboaratoare, colaborând cu colectivele de studenți și cadre didactice offline și mai ales online în proiecte spectaculoase, pe bază de inteligență artificială, realitate augmentată, automatizare și robotică ori procesare promisă de calculatoarele cuantice, La nivel local, decidenții noștri mimează formal grija pentru viitor, dar rămân înțepeniți în șabloane. Se pare că, în anii care vin, universitățile din România vor reuși să mai califice doar specialiști de mâna a doua. În atari condiții se va putea „upgrada” sistemul universitar din România?
Și ca să înțelegem mai bine adâncimea prăpastiei dintre universitățile noastre și cele cu recunoaștere globală, e suficient un exemplu. În afara festivităților de absolvire, n-am găsit nici o ceremonie de deschidere a anului universitar 2021-2022 în „lumea bună” din Europa sau de peste Ocean. Nici fast, nici logoree, nici timp pierdut.
La noi, e altfel. Citez dintr-o relatare privind deschiderea anului 2021-2022, desfășurată destul de recent,: „La ceremonie au asistat rectorul Universității și președintele Senatului, un fost ministru al Educației, prefectul și primarul, precum și alte două importante fețe bisericești. Ceremonia a început cu rostirea rugăciunii Tatăl Nostru”…



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite