Revista >> Decembrie 2021 [Nr. 240] >> Telecomunicatii

2021 – cel mai nefast an pentru telecomunicațiile românești

Dr. Nicolae Oaca

03 Februarie 2022

Anul 2020 a consemnat continuarea blocajului 5G prin proiectul așa-numitei legi 5G, o nouă OUG114/2018 cu impact pe termen lung și care avea să bulverseze industria. În august are loc un simulacru de consultare asupra acestui proiect de lege, opiniile exprimate fiind preponderent ignorate.

Blocajul a continuat și în 2021. Proiectul de lege „5G” avea să aprobat, mai întâi de către Guvern, în 15 aprilie 2021, fără a se lua în considerare opiniile pieței - operatori, fabricanți, autorități - și apoi, în 12 mai, de către Camera deputaților, cu respingerea tuturor amendamentelor, într-un alt simulacru de consultare.

În 13 mai 2021, conducerea operatorilor Orange, RCS&RDS și Vodafone aveau să aibă o discuție cu prim-ministrul de atunci, Ludovic Orban, fără rezultate.

Luna noiembrie avea sa consemneze o reacție a pieței prin dezinteresul pentru licitația de frecvențe organizată de ANCOM, care a oferit frecvențe disponibile în benzile de 800MHz, 2,6GHz și 3,4-3,6GHz. La licitație au participat doar RCS&RDS și Invite Systems SRL.

Fostul Cosmote România, care avea în banda de 800MHz un bloc de 2x5MHz, ar fi trebuit să participe, dacă avea gânduri competitive, însă nu a fost intersat. Nici Orange și nici Vodafone.

Dezinteresul pentru licitația ANCOM din 2021 ar putea fi repetat la licitația 5G de anul acesta dacă nu se schimbă contextul, astfel că apare întrebarea: Vom avea licitație 5G? Va fi una reușită?

Anul 2021 a fost pierdut fără preparativele necesare succesului implementării tehnologiei 5G:
- nu există, încă, ghișeul unic online pentru aprobarea lucrărilor de infrastructură, astfel că licențele devin inutile dacă operatorii nu vor putea instala rapid site-uri antene.
- niciun proiect pilot 5G - orașe inteligente, sănătate, educație, rețele particulare! De exemplu, Franța a finanțat 26 de proiecte cu €131 milioane.
- nu s-au actualizat Strategia 5G pentru România și documentația licitației 5G, ambele elaborate sub stresul OUG114/2018 (pentru bani la bugetul de stat și nu pentru succesul tehnologiei 5G) și, deci, nu s-au adaptat la nevoile țării și contextul actual (recuperarea rămânerii în urmă, acoperire rapidă, digitalizare, DESI 2021):
• prețuri de pornire care să stimuleze implementarea rapidă; mari reduceri la asumarea unei acoperiri mai mare. Cel mai bine - licențe acordate gratis, cu impunerea unor condiții rapide de acoperire.
• licențe naționale, dar și locale, pentru rețele particulare.
• plata taxelor pentru licențe în timp rezonabil, ani, pentru accelerarea acoperirii.
• taxe utilizare spectru reduse la jumătate.

Dacă pentru tehnologia 5G nu s-a făcut mai nimic anul trecut, ceva deosebit s-a făcut, totuși - proiectul pilot 6G, semnalat în 6 septembrie 2021 pe blogul https://nicolaeoaca.blogspot.com.

4. Retrogradarea României în clasamentul digitalizării: DESI 2021
În 2021 România a suferit o retrogradare cu două locuri în clasamentul DESI (Digital Economy and Social Index) al digitalizării țărilor membre UE, ajungând pe ultimul loc, fiind întrecută într-un an de Bulgaria și Grecia. DESI este un index compozit format din patru parametri care descriu gradul de digitalizare a unei țări: capital uman, conectivitate, integrarea tehnologiei digitale și servicii publice digitale.

Aceasta s-a produs în anul în care politicienii au vorbit mai mult ca oricând despre digitalizare, semn că la noi doar se vorbește și nu se face mai nimic.