Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Comisia Europeană şi realitatea din piaţa semiconductorilor

10 Februarie 2022



Comisia Europeană a anunțat pe 8 februarie că va mobiliza 43 de miliarde euro din fonduri publice și private pentru a impulsiona producţia de semiconductori şi obiectivele asumate prin European Chips Act. O sumă considerabilă, dar nu foarte mare după standardele din industrie, care vine relativ târziu şi despre care este greu de apreciat dacă va putea aduce EU la o cotă de piaţă de 20% până în 2030.

Prin 2013, Comisia Europeană, care nu duce lipsă de viziune, a propus o nouă „European Industrial Strategy for Electronics”, care urmărea punerea în mişcare a unor investiţii de circa 100 miliarde euro. Cum la vremea respectivă criza semiconductorilor nu era încă activată, motivaţia avea la bază cota prea mică de piață deținută de Europa, 8% față de 22% în 1998, şi dorinţa comisarilor europeni de a recâştiga poziţia pierdută. Situația s-a acutizat în pandemie, când EU a înţeles rapid că economiile ţărilor membre sunt printre cele mai afectate de lipsa componentelor din clasa micro și nanoelectronică. La jumătatea anului trecut, un raport al CE arăta că în medie 23% dintre companiile europene de producție se declarau afectate de criza semiconductorilor, însă, pe anumite verticale și țări procentele oscilau între 60% şi 70%.

Cum din orice criză cineva are de profitat, povestea cu semiconductorii nu face excepție. Industria de profil a crescut cu 25% în 2021, iar cele mai recente date ale Gartner arată valori record ale veniturilor şi profiturilor. Qualcomma crescut cu 55%, de la 21.7 miliarde USD în 2020, la 33.5 miliarde USD, iar profitul operațional cu +90%, MediaTeka depășit 7.6 miliardeUSD, cu 40% creştere a marjei brute, Samsung a crescut veniturile pe acest segment cu 31.6%, Texas Instruments+24.1%, NVIDIA+52%, SK hynix+40.5% etc. Important de menţionat este și că anul trecut Taiwan, China și Coreea de Sud au contat pentru 87% din piață, dar asta nu mai surprinde pe nimeni. În mod evident, s-a conturat realitatea unei industrii extrem de profitabile, care a depăşit deja 500 miliarde USD în 2021, conform Gartner. Mai mult, proiecţiile economice arată o creştere susţinută până la circa 1 Trilion USD în 2030.

La începutul anului 2021, Comisia Europeană încă mai dezbătea cât va învesti în acest domeniu, pentru a face din Europa un jucător relevant pe piața semiconductorilor. Totuşi, în iulie a apărut „Alliance for Processors and Semiconductor Technologies”, iar în septembrie a mai fost făcut un pas important prin anunţarea „European Chips Act”, demersuri menite să accelereze nivelul de colaborare universitară şi științifică, precum şi tranziţia către producție. Sumele preconizate ca investiţii se anunţau uriaşe, însă după un an de intenții, abia în februarie 2022 planurile ar urma să fie făcute publice. Declarațiile preliminare ale comisarului Thierry Breton din ianuarie direcţionau către valori mai optimiste, similare celor anunțate de Statele Unite: 50-52 miliarde.

Între timp România visează să readucă la viață domeniul microelectronicii, care a făcut performanță prin anii ‘60-70, dar a sucombat în era capitalistă. Veţi găsi pe website-ul Market Watch mai multe articole pe acest subiect, merită citite pentru o bună înţelegere a acestei industrii. Prima mişcare concretă a fost făcută de Ministerul Economiei, care a deschis în ianuarie primul apel pentru proiecte care vizează producția de semiconductori, cu două direcții: cercetare aplicată și punere în producție. Apelul face parte din PNRR şi beneficiază de 500 milioane euro finanţare totală. Valoarea pare mare, însă vorbim despre un domeniu în care invesţiile sunt extrem de complexe. Apelul s-a închis în intervalul 7-10 ianuarie, deci vom afla în curând și reacțiile pieței. Responsabil pentru viteza de reacție a Ministerului Economiei este şi Grupul de Lucru pentru Microelectronică, înfiinţat în martie 2021, sub egida Academiei Române. Speranţe există, cel puţin la nivel de cercetare, pentru că punerea în fabricaţie a unor volume care să conteze implică investiţii de neimaginat la Bucureşti. Spre exemplu, Infineon Technologies a investit anul trecut nu mai puţin de 1,6 miliarde de euro într-o fabrică de semiconductori în Austria, iar Taiwan Semiconductor Manufacturing a anunţat în ianuarie că va investi o sumă similară celei europene, 44 miliarde USD, în creşterea capacităţilor de producţie, dintre care 7miliarde într-o nouă fabrică în Japonia.

La momentul scrierii acestui editorial, 8 februarie 2022, încă nu au apărut reacţii şi analize la anunţul oficial al Comisiei Europene, însă, astfel stând lucrurile, piaţa de semiconductori pare să fie o nucă greu de spart, atât la Bruxelles, cât şi la Bucureşti.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite