Revista >> Ianuarie - Februarie 2022 [Nr. 241] >> Cercetare & Invatamant superior

Facultatea de Inginerie în Limbi Străine din UPB mizează pe studiul noilor tehnologii

Alexandru Batali

10 Februarie 2022

Pe plan mondial ultimii doi ani au pus la grea încercare sectorul sănătății, dar au ridicat provocări majore și în sectoare diverse ale economiei, cât și în domenii vitale precum cel al educației. Cu numai câțiva ani în urmă, întregul set-up digital – care, de bine, de rău, a substiuit în vreme de pandemie în bună măsură educația tradițională - ar fi fost greu de imaginat și imposibil de realizat. Tehnologia a fost, fără dramatizare, un colac de salvare pentru generațiile aflate pe băncile școlilor și universităților din întreaga lume în anii 20 ai celui de al treilea mileniu.

• Internet of Things Engineering, specializare unică în România
În noul context internațional, Universitatea Politehnică din București (UPB) a reușit nu doar să se adapteze, ci să aducă un plus de valoare pentru studenții săi. Prin inovație susținută, UPB și-a dezvoltat secții și o curricula în concordanță cu cele mai inovatoare tehnologii ale pieței, apte să confere studenților o pregătire autentică pentru mediul real de lucru. Astăzi studenții politehniști au un plan de învățământ care include studiul și cercetarea celor mai noi tehnologii, precum IoT sau Web &Cloud.
Facultatea de Inginerie în Limbi Străine (FILS) din cadrul UPB este o facultate relativ nouă, împlinind anul acesta 20 de ani de existență, oferind studii integral în limbi de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană) în mai multe domenii (calculatoare, electronică, mecanică, chimie, inginerie şi management). Misiunea facultăţii este atât de a pregăti specialişti bilingvi şi multilingvi care să poată lucra cu succes în interprinderi străine, cât şi de a oferi servicii educaţionale studenţilor străini sau studenţilor Erasmus.

Specializări în pas cu trendurile tehnologice
O preocupare constantă în cadrul FILS este adaptarea ofertei educaţionale la modificările tehnologice, avansurile cercetării, cât şi la necesitaţile actuale şi viitoare ale angajatorilor. De aceea, în contextul transformărilor produse de industria 4.0, FILS a propus o nouă specializare la licență, prima şi singura din România, Internetul dispozitivelor inteligente IIDI (Internet of Things Engineering), la secţiile engleză şi franceză, în cadrul domeniului calculatoare şi tehnologia informaţiei.
Este evidentă dependența din ce în ce mai mare de sistemele complexe, combinând hardware, software, care consumă o cantitate în creştere exponenţială de date produse de senzori sau alte dispozitive, care trebuie analizate inteligent, contextual. De asemenea, casele, ceasurile, braţările şi alte dispozitive inteligente devin parte din viaţa unui număr din ce în ce mai mare de oameni. Toate aceste sisteme au cerinţe noi, în special de securitate, însă şi de interoperabilitate, eficiență energetică, şi trebuie să fie proiectate şi realizate de ingineri cu o pregătire specială, interdisciplinară. Programul IIDI are ca scop formarea acestor ingineri.
Planul de învăţământ, cu o durată de 4 ani, a fost conceput cu o deschidere largă către arhitectură şi utilizarea calculatoarelor şi a noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţii, prin disciplinele: Arhitectura calculatoarelor, Sisteme de operare, Baze de date, dezvoltarea aplicaţiilor pe platforme mobile, dezvoltarea aplicaţiilor Web şi Semantic Web, Ethical hacking şi apărarea sistemelelor, securitate cibernetică, Analiza şi vizualizarea datelor, ingineria sistemelor de programe, ingineria sistemelor inteligente, reţele inteligente, oraşul inteligent, casă inteligentă, etc. Un accent deosebit se pune pe formarea competențelor legate de securitate informatică, programul propunându-şi să formeze manageri de securitate a sistemelor informatice.
Programul a fost primit bine atât de studenţi, cât şi de firmele care au fost consultate în cadrul acreditării ARACIS. În acest moment, ambele specializări IIDI (în engleză şi în franceză) au fost acreditate ARACIS şi prima generaţie de studenţi deja se află în anul I la secţia în franceză, acreditată în 2020, urmând ca în acest an să fie pornită şi secţia în engleză. Odată cu acreditarea, specializarea IIDI este recunoscută ca specializare în cadrul domeniului calculatoare şi tehnologia informaţiei, şi de acum înainte este posibil ca şi alte universităţi din România să-şi dezvolte propriile programe IIDI.
„Idea înfiinţării acestei noi specializări ne-a venit şi datorită experienţei în derularea mai multor proiecte de cercetare europene sau naţionale, cu un accent foarte puternic pe tematica Internet of Things. De exemplu, în cadrul proiectului i-Light, care a avut ca scop dezvoltarea unei soluţii de monitorizare în interior folosind becuri inteligente, ne-am dat seama că există o cerere pentru noi competențe, care pot fi oferite de o nouă specializare. De altfel, această specializare este oferită de mai multe universităţi din afară, ne bucurăm că FILS este prima facultate care aduce această specializare şi în România”, ne spune conf. dr. Andrei Vasilățeanu, prodecan FILS, responsabil cu programul IIDI în limba engleză.
„Un alt proiect de curând câştigat, Eureka Cinnamon, încearcă să determine fragilitatea unei persoane prin măsurarea unor parametri legaţi de activitatea desfăşurată de acea persoană, precum şi alţi parametri fiziologi. Acesta este un alt exemplu care ne arată că o astfel de specializare este foarte actuală şi necesară. Senzorii (gândiţi-vă doar la cei din telefon – de exemplu GPS, de mişcare, etc) fac tot mai mult parte din viaţa cotidiană, măsurătorile lor fiind o parte integrantă a activităţii noastre zilnice. Acestea sunt doar câteva motive pentru care o astfel de specializare este importantă”, subliniază Nicolae Goga, profesor FILS, responsabilul Masterului de Software Engineering.

Cât de util este pentru un student de facultate tehnică să participle la cursuri unde are posibilitatea să să aprofundeze cele mai noi tehnologii, în mod special IoT? Aflăm răspunsul chiar de la unul dintre studenţii FILS, Alexandru Hang: „Programarea este un domeniu dinamic, care evoluează constant, şi pentru a fi mereu în pas cu ultimele trend-uri trebuie să fim dispuşi să învăţăm toată viaţa, să ne adaptăm schimbărilor. Astăzi putem observa o evoluţie foarte rapidă a domeniilor AI, IoT, Blockchain, VR, care a început deja să creeze foarte multe job-uri noi, care nu existau acum câţiva ani. Legat de domeniul IoT, pe măsură ce oraşele noastre vor deveni din ce în ce mai aglomerate, tehnologia va juca un rol din ce în ce mai important. Există foarte multe domenii în care putem aplica tehnologiile IoT într-un oraş modern, cum ar fi optimizarea traficului, monitorizarea calităţii aerului, găsirea locurilor de parcare libere, şi multe altele, şi acest lucru va crea noi locuri de muncă, pentru care absolvenţii de facultate ar trebui să aibă deja un minim de cunoștințe… Ideea cea mai interesantă din domeniul IoT este aceea că putem crea o reţea care să funcţioneze autonom, cu intervenţie umană minimă, reţea formată din dispozitive ce vor comunica între ele, învăţând din experienţa celorlalte dispozitive, folosind tehnici de machine learning”.

La rândul său, Andrei Dorobanțu, student al aceleiași facultăţi, identifică o serie de câștiguri certe determinate de aprofundarea IoT: „Am înţeles calitatea sa cea mai de preţ: conectivitatea în domenii pe care deja se presupune că le stăpânim. De la noţiuni de electricitate, logică booleană învăţată la orele de programare şi diagrama pentru circuite digitale, internetul lucrurilor a reuşit să aducă noţiuni atât introductive, cât şi avansate, din medii care, aparent diferite, au încăput sub umbrelă sa. Multe dintre aptitudinile şi cunoştinţele teoretice obţinute în urma acestui curs le folosesc în momentul de faţă pentru lucrarea mea de licenţă. Deşi nu intenţionez să intru în detalii, pot spune că partea de rețele autonome, precum şi aplicaţiile IoT-ului în concepte de Smarthousing sau SmartGadgets au dat naştere ideii mele şi voi fi mai mult decât entuziasmat să prezint partea practică a licenţei, cu prima ocazie. Nu mi-a trecut o secundă prin cap ca voi ajunge să utilizez atât de multe cunoştinţe cumulate de-a lungul anilor, din diferite materii, pe care să le pun în aplicare într-un singur curs”.

Mai aproape de mediul de business: Cursul de Aplicații Web & Cloud
Un alt curs nou abordat de Universitatea Politehnica din București este cel de Aplicaţii Web & Cloud. În primul semestru al anului universitar 2021-2022, studenții de anul patru de la FILS au fost primii beneficiari ai acestui curs.
„Viitorul nu stă pe loc. Tocmai de aceea este necesar și meritoriu faptul că studenții de la Universitatea Politehnica din București au posibilitatea de a interacționa cu tehnologiile moderne emergente și – de ce nu? – cu mediul de business. Ideea de fond a seminarului de Aplicaţii Web & Cloud a fost nu numai de a-i acomoda pe studenți cu instrumentele și metodele utilizate în mediul de business și organizațional, dar și de a-i împinge într-o zonă practică, în care cunoștințele, creativitatea și capacitatea de analiză se întâlnesc pentru a genera proiecte și idei practice”, afirmă Mihai Butolo, doctorand al UPB, cadru didactic asociat și responsabilul proiectului de Aplicaţii Web & Cloud.

Adaptând continuu curricula la valul schimbărilor tehnologice și la noile exigențe ale pieței muncii, dezvoltând noi specializări și cursuri, Universitatea Politehnica din București pregătește noile generații de ingineri pentru a face față provocărilor și complexității lumii de mâine și își consolidează totodată profilul inovativ și antreprenorial.

Impactul şi viitorul IoT în viziunea unui student politehnist
„Cred că IoT va fi un game-changer în multe domenii şi va îmbunătăţi mult viaţa oamenilor. IoT poate fi aplicat atât în domeniul smart city, cât şi în alte domenii, cum ar fi managementul unei flote de vehicule, domeniul militar, conducerea autonomă a vehiculelor, agricultura, supply chain, şi chiar în domeniul medical, unde deja se investesc foarte mulţi bani în dispozitive specializate pentru monitorizarea pacienţilor la distanţă ce pot supraveghea diverşi parametri, cum ar fi pulsul, tensiunea, oxigenul, glicemia, şi alte valori ce altfel ar fi trebuit monitorizate de către un doctor, astfel nemaifiind nevoie ca pacienţii să se deplaseze până la clinică. De asemenea, pentru pacienţii care urmează un tratament la domiciliu, sau care apar în baza de date ca având un anumit istoric medical, dispozitivul ar putea emite alerte atunci când una dintre valori este în afara limitelor, şi ar putea suna la ambulanţă pentru a salva viaţa unui pacient aflat în pericol.
Legat de viitorul IoT, consider că acesta va cunoaşte o ascensiune foarte rapidă în următorii ani, datorită creşterii constante a puterii de calcul pe care o au dispozitivele portabile. Un alt factor ce ar putea contribui la avansarea rapidă a IoT este un concept nou, despre care se vorbeşte din ce în ce mai mult în ultimul timp, conceptul de metavers, care doreşte să creeze o simulare a lumii reale, practic un Earth 2.0 în care fiecare poate trăi o viaţă digitală diferită de cea reală. Cum poate contribui metaversul la evoluţia IoT ? Să luăm exemplul unui Smart City. Deoarece orice sistem inteligent are nevoie de un knowledge base de dimensiuni impresionante înainte de a putea fi lansat în lumea reală (pentru ca algoritmul de machine learning să poată să îşi construiască modelul), este puţin riscant să lăsăm direct un sistem IoT neantrenat să managerieze semafoarele dintr-un oraş mare. De aceea, dacă vom avea în metavers copii ale oraşelor reale din toată lumea, am putea lansa mai întâi o simulare a sistemului nostru de smart city în acel oraş virtual, pentru a vedea cum se comporta algoritmii, cum au îmbunătăţit traficul virtual din acel oraş, captând în acelaşi timp noi informaţii, pe care le putem folosi pentru a antrena din ce în ce mai mult modelul de machine learning.”
Alexandru Hang, student FILS