Revista >> Ianuarie - Februarie 2022 [Nr. 241] >> Contraeditorial

Noul Metarvers taie drum spre viața digitală paralelă

Cristian Pavel

10 Februarie 2022

Finalul anului trecut a venit cu noutăți majore în lumea tot mai digitală cu care ne obișnuim, vrând-nevrând. La final de octombrie, Facebook a anunțat un rebranding răsunător: începând cu 1 decembrie 2021, noul său nume oficial este Meta, „umbrela” sub care operează și își monetizează produsele și serviciile. Așa cum însă în scripte Google a devenit Alphabet în 2015, păstrându-și numele și logo–ul ultranotoriu, Zuckerberg nu renunță nici la valoarea brandului Facebook, chiar dacă noua siglă a Meta este schimbatăcu un simbol albastru în formă de infinit, ușor oblic, aproape ca un covrig.

Anunțul major care a însoțit comunicatul respectiv este însăaltul – unul despre care se vorbește încă prea puțin. MarkZuckerberg a spus răspicat că schimbarea numelui companiei face parte din strategia companiei de a construi un nou metarvers („metaverse” în limba engleză), o nouă generație de interacțiune online, plănuind ca destinație pentru utilizatori următoarea frontieră digitală, adică unificarea celor mai multe dintre lumile digitale binecunoscute deja nouă într-un tot cu adevărat revoluționar, „metavers”.

Vorbim, practic, despre o iterație a internetului, despre generația web 3.0, despre spații virtuale 3D partajate, conectate într-un univers virtual sinergic.

După cum se străduiește Wikipedia să-l definească, metaversul într-un sens mai larg se poate referi nu numai la lumi virtuale, ci la internet ca integrator ce include întregul spectru alrealității augmentate.

Metaversul a apărut pentru prima oară ca element nou într-un roman SF distopic apărut acum 30 de ani, „Snow Crash”, semnat de Neal Stephenson, care făcea referire la o primă piață imobiliară virtuală. Foarte repede, în ultima vreme, metarversul a devenit noua marotă a companiilor tech din Silicon Valley. Există deja jocuri video care includ „mostre” de metavers, ca spații cibernetice paralele cu realitatea fizică, în care comunitățile de useri interacționează sub formă de avataruri, adică niște imagini digitale care personalizează profilul unui utilizator.

Strămoșul metravers este, dacă vreți, seria jocuruilor Second Life, de după anii 2000, în care gamerii își creau avataruri și trăiau, practic, o a doua viață completă în toate componentele socio-profesionale cunoscute în viața reală.

Dar jocurile au evoluat, devenind, cu certitudine, exemple timpurii de acțiune în metavers, iar interesul uriaș pentru realitățile virtuale se numără printre motivele pentru care Microsoft a plătit recent 69 miliarde de dolari pentru a achiziționa compania de jocuri Activision Blizzard. Celebra Roblox, o platformă care le permite dezvoltatorilor independenți să creeze jocuri interactive de care se bucură milioane de copii și un număr tot mai mare de adulți, le permite de mult timp jucătorilor și dezvoltatorilor să își creeze avataruri, dedublări digitale ale fiecăruia, alter-egouri binare ce interactionează între ele și tranzacționează bunuri virtuale cu moneda din lumea Roblox, denumită Robux.

Chiar înainte de schimbarea numelui în Meta, Facebook a achiziționat firma Oculus, care construiește căști VR (virtual reality). Noua companie Meta are acum o divizie numită Reality Labs, care se ocupă cu dispozitive precum căști VR, ochelari inteligenți etc., anticipând și lansarea unor ochelari performanți de realitate augmentată. Acestea sunt exemple de produse metavers de început, care nu sunt încă la complexitatea tehnică la care susținătorii metaversului doresc să le vadă pe măsură ce metaversul se va dezvolta. Fanii jocurilor tip realitate virtuală, cum ar fi milioanele care folosesc căștile Oculus Quest 2 sau alte iterații anterioare ale căștilor VR, au trait deja experiențe captivante în metaversul timpuriu, folosind aplicații de fitness precum Supernatural, în care au putut socializa, vizita galerii de artă, participa la concerte sau cumpăra proprietăți imobiliare în medii VR.

Lansat în 2017, Decentraland, o lume virtuală 3D și un metavers în sine, accesibil printr-o cască VR, dar și printr-un computer normal, a permis utilizatorilor să-și rânduiască o lume proprie, să cumpere în aplicație, cu criptomoneda mana, loturi virtuale de teren sub formă de NFT-uri (tokenuri non-fungibile despre care tot vom auzi - un tip de activ valorificat în criptomonedă care rulează pe contracte smart pe un blockchain). S-a vorbit mult despre platforma Decentraland în noiembrie 2021, cândunteren digital din această lume virtuală s-a vândut pentru ovaloare record în valoare de 2,43 milioane de dolari sau 618.000 de mana.

Unii compară deja explozia de azi a metaversului cu „goana după aur” din California secolului al XIX-lea. Acum, o sumedenie de oameni în toată firea vânează NFT-uri, adică bucăți mai mici sau mai mari din metavers. Greu de crezut, dar deja specialiștii estimează că până în 2024 valoarea de piață a metaversului va fi de 800 miliarde euro!