UVT, catalizator al mișcării academice timișorene, își urmează calea spre cunoașterea aprofundată și trecerea către tehnologiile viitorului și ale noilor generațiiUniversitatea de Vest din Timișoara este astăzi cea mai dinamică instituție de învățământ superior din România, o universitate care se...
Interoperabilitatea, bate-o-ar vina!
Toate glumele şi frustrările asociate dosarului cu şină, care au marcat viaţa românilor în acest secol au la bază lipsa unei legislaţii coerente cu privire la interoperabilitatea sistemelor informatice. Pentru că la noi dezvoltarea insulară a fost caracteristică întregului proces de informatizare, schimbul de informaţii între autorități și cetățeni a fost realizat preponderent pe suport fizic. Martie 2022 aduce însă o premieră și pune în dezbatere publică Legea privind schimbul de date între sistemele informatice și crearea platformei naționale de interoperabilitate. În expunerea de motive, autorităţile admit că lipsa interoperabilității sistemelor informatice din administrația publică este principalul obstacol în dezvoltarea serviciilor digitale, dar și că sistemele existente sunt fragmentate şi dezvoltate izolat, în afara unui cadru național integrat.
Despre interoperabilitate autorităţile vorbesc de cel puţin 20 de ani, însă din păcate doar vorbesc. Încă de prin 2009, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) iniţiase un grup de lucru având ca sarcină elaborarea unei legi vizând interoperabilitatea sistemelor informatice din administraţia publică. Respectiva lege ar fi reprezentat baza unui Cadru Naţional de Interoperabilitate armonizat cu legislaţia europeană. Era mai degrabă o aliniere la Agenda Digitală pentru Europa şi Strategia Europeană de Interoperabilitate decât căutarea unei soluţii pentru problemele locale. Reprezentanţii MCSI debordau însă de entuziasm şi considerau că legea va putea fi adoptată până la finele anului 2009. Lucrurile nu au evoluat conform așteptărilor. În 2011, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a Camerei Deputaţilor a respins un proiect similar, pe motiv că nu era aliniat la strategia europeană, iar legiferarea interoperabilităţii la nivel naţional a fost amânată din nou.
Din fericire, chiar dacă mult aşteptatul Cadru Naţional pentru asigurarea interoperabilităţii nu a fost creat niciodată, au apărut totuşi proiecte care au permis schimbul de date în format digital: Declaraţia unică, numărul de urgenţă 112, implementarea Directivei INSPIRE, Punctul de Contact Unic, ghişeul.ro. Toate acestea au funcţionat pe baza unor protocoale interinstituţionale şi au răspuns concret la anumite cerinţe din spaţiul public.Au contat și alte inițiative precum: Hotărârea nr. 908/2017 pentru aprobarea Cadrului Național de Interoperabilitate, Hotărârea nr. 922/2010 privind organizarea și funcționarea Punctului de contact unic electronic, dar și Legea 267/2021 pentru aplicarea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice.
Pe aceste coordonate, Autoritatea pentru Digitalizarea României a lansat în Noiembrie 2021 Sistemul Național de Interoperabilitate (SNI), platformă care urmează să interconecteze, pentru prima dată, bazele de date ale administrației publice din România. SNI reprezintă însă doar o bază tehnică,cu o utilizare limitată în lipsa cadrului legal necesar.
Legislaţia pusă în dezbatere publică acum urmează să fixeze câteva repere: registrele de bază şi administratorii acestora ca surse primare ale datelor, Registrul Naţional al Registrelor (RNR) ca element esenţial pentru asigurarea unității, coerenței şi autenticităţii datelor din registrele de bază. RNR va fi pivotul întregului proces şi va orchestra modul de colectare, transmitere şi utilizare a datelor. Legea identifică deja un număr de registre de bază și desemnează ADR ca autoritate competentă și unic administrator al platformei naționale de interoperabilitate. Pentru crearea registrului naţional, ADR va solicita tuturor instituţiilor structura registrelor şi a bazelor de date aflate în administrarea acestora. Înfiinţarea altor registre va fi posibilă doar prin hotărâre de guvern, iar instituțiile și autoritățile publice centrale și locale sunt obligate să garanteze ADR accesul la registrele de bază. Amănunte importante în acest proces: schimbul de date între instituțiile și autoritățile publice are loc în mod gratuit prin utilizarea platformei de interoperabilitate, iar administratorii registrelor de bază nu au dreptul de a impune cerințe suplimentare sau alte proceduri pentru schimbul datelor.
Numeroase alte aspecte care ţin de securitate, confidenţialitate, proprietate şi temei legal pentru procesarea datelor sunt încă neclare. Indiferent însă de forma în care va fi adoptată, legea în sine reprezintă doar un pas. Normele de aplicare vor fi mai importante, deoarece stabilesc elemente comune (vocabular, concepte, principii, recomandări, standarde, specificații și practici), dar şi măsurile și obligațiile concrete pe care le au instituţiile publice. ADR are obligativitatea realizării acestor norme în termen de trei luni de la data posibilei publicări în Monitorul Oficial. Să sperăm că sub presiunea PNRR şi a bugetului uriaş pentru digitalizare, în 2022 cadrul legal pentru asigurarea interoperabilităţii va deveni funcţional.
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Ministerul Cercetarii si Ministerul Economiei au pus bazele programului de fabricare a dronelor romanesti- Cele mai recente modificări aduse facilităților fiscale pentru R&D: Ce beneficii avem și la ce trebuie să fim atenți?
- „România Digitală 2030”: Sapte directii strategice pentru revolutionarea economiei prin tehnologie
- „Monsieur Francophonie” are buletin de București
- China spulberă lumea euroatlantică pe frontul AI
- Cloudul guvernamental, un os de pește în gâtul guvernării
Alte articole scrise de Gabriel Vasile, consultant in comunicare si social media
