Revista >> Martie 2022 [Nr. 242] >> Cercetare & Invatamant superior

11 ani de colaborare strategică România - Agenția Spațială Europeană

Daniel Butnariu

18 Martie 2022

Poziția României în rândul națiunilor cu impact în domeniul spațial se bazează deopotrivă pe expertiza acumulată în 50 de ani de activități de explorare spațială și pe conectarea permanentă la cele mai avansate inițiative din acest sector. Întreaga comunitate românească activă în sectorul spațial este integrată în prezent în numeroase organizații și programe internaționale din acest domeniu, însă un loc privilegiat este asigurat de colaborarea apropiată cu Agenția Spațială Europeană (ESA). La începutul anului s-au împlinit 11 ani de la semnarea Acordului dintre Guvernul României și ESA, document care a marcat aderarea țării noastre la acest organism, devenind astfel al 19-lea stat membru cu drepturi depline ESA. În calitate de entitate care coordonează programul spațial național, Agenția Spațială Română (ROSA) reprezintă România în cadrul relației cu ESA, pornind încă de la acordul de cooperare încheiat în 1992, care a deschis calea pentru participarea specialiștilor români în proiecte europene de cercetare-dezvoltare spațială de mare anvergură. Dr. fiz. Marius-Ioan Piso (foto), președinte și director executiv ROSA, subliniază câteva dintre oportunitățile deschise de apartenența noastră la comunitatea ESA și conturează potențialul domeniului spațial de a susține creșterea economică, dezvoltarea unor competențe avansate și afirmarea României drept un actor de încredere în această arie de înaltă specializare.

În avanpremiera evenimentelor organizate de ROSA pentru marcarea celor 11 ani de la aderarea României la ESA, dr. fiz. Marius-Ioan Piso oferă o perspectivă asupra impactului generat de apartenența la ESA pe mai multe paliere ale activităților naționale în domeniul spațial, de la participarea la misiuni de cercetare până la implicarea companiilor românești în producția și dezvoltarea de componente specializate. Accesul deplin la facilitățile ESA, la resursele vaste ale organizației europene, nu doar în direcția tehnologică și științifică, ci și în segmentul dezvoltării abilităților profesionale ale specialiștilor, a demonstrat competitivitatea la nivel european a patrimoniului nostru tehnic, științific și uman.
Momentul aniversar este întâmpinat cu încrederea că soluționarea aspectelor legate de contribuția României la bugetul ESA va confirma și întări angajamentul nostru în inițiativele spațiale europene și poziția de lider regional în domeniu. De asemenea, în contextul geopolitic actual, organizarea evenimentelor dedicate sărbătoririi statutului României de membru ESA în paralel cu ediția din acest an a expoziției internaționale „Black Sea Defence, Aerospace and Security” subliniază rolul strategic al sectorului spațial în abordarea pe termen lung a priorităților de siguranță națională.

Care este imaginea de ansamblu a cercetării și industriei spațiale românești din perspectiva colaborării cu ESA? Cum ne poziționăm astăzi în raport cu așteptările formulate în urmă cu 11 ani, în momentul aderării României la ESA?
Un indicator foarte clar este reprezentat de reușita de a fi format o masă critică de circa 2.000 de specialiști români în domeniul cercetării și industriei spațiale. Este o comunitate dinamică, implicată în proiectele ESA, care a demonstrat convingător că poate îndeplini exigențele și standardele înalte de calitate impuse de cea mai importantă organizație spațială de pe continentul european. Am creat un ecosistem național de entități din cercetare, din mediul academic și economic, care participă la atingerea unor obiective concrete, cuantificabile, cu rezultate la nivelul programului spațial european. Registrul de contractori auditați ESA, care trec printr-un proces extrem de riguros de acreditare, include nu mai puțin de 250 de unități din România, care pot astfel să participe la licitațiile organizate de ESA. Doar ca exemplu, anul trecut au fost aproximativ 260 de licitații deschise de agenția europeană pentru contractorii autorizați.
Altfel, spectrul activităților pe care le desfășurăm sub egida ESA este foarte divers. Participăm la programe științifice, cum este misiunea JUICE spre Jupiter, și suntem implicați în partea de explorare, de la misiuni care vizează Luna și planeta Marte până la operațiuni legate de Stația Spațială Internațională. Avem o experiență vastă în programe cu aplicabilitate concretă, cum este cel de observare și monitorizare a Terrei, Programul Copernicus, datele satelitare fiind procesate în România pe baza acordului Sentinel Collaborative Ground Segment Cooperation. Contribuim la elaborarea modelului matematic al Pământului, Digital Twin Earth, dar participăm în mod direct și la construcția unor sateliți, cum este cazul misiunii Altius, care va măsura ozonul stratosferic și alte gaze atmosferice care afectează calitatea aerului. Steagul României va apărea pe noua rachetă europeană Ariane 6, care va fi lansată cât de curând, însă în egală măsură avem o contribuție la construcția lansatorului european Vega-C și la testarea și fabricarea navetei spațiale automate europene Space Rider.
Datorită apartenenței la ESA, suntem conectați la programul de înalte tehnologii „Telecomunicații și Aplicații Integrate”, probabil cel mai avansat sector de cercetare din Europa, care vizează dezvoltări pentru viitorul foarte apropiat în domeniul inteligenței artificiale, al comunicațiilor optice și cuantice. România participă la misiunea SAGA, care urmărește securizarea comunicațiilor prin testarea distribuției de chei cuantice în spațiu. În cadrul acestui program se va realiza prototipul unei rețele spațiale de sateliți care va deveni fundația primului internet cuantic spațial.
Nu în ultimul rând, ca membrii ai structurii de proprietate care deține controlul asupra poligonului spațial din Guyana Franceză avem acces la condiții privilegiate de lansare și există deja firme românești care lucrează acolo în diverse zone de activitate.

După mai bine de un deceniu de când România este membru deplin al ESA, care sunt zonele în care am reușit să ne afirmăm, ce competențe am adăugat la expertiza noastră tradițională în domeniul spațial?
În primul rând, să remarcăm faptul că România a inițiat teme de cercetare în spațiu încă din 1972 și că tot în acea perioadă am dezvoltat produse și echipamente care au ajuns în spațiu. Prima noastră stație de comunicații satelitare, cea de la Cheia, a devenit funcțională în 1977. Valoarea contribuțiilor românești în activitățile de observare a pământului este recunoscută de cinci decenii.

Acestea fiind zise, trebuie să subliniez schimbarea de strategie asumată la începutul anilor 1990, când am înființat ROSA ca structură de coordonare spațială la nivel național: în loc să ne propunem să dezvoltăm proiecte în toate ariile spațiale — o abordare care ar fi fost individualistă, nesustenabilă și nerealistă — ne-am orientat pe dezvoltarea unor nișe de competențe, ne-am propus să ne dezvoltăm pe segmente clar delimitate de înaltă specializare în care să fim cei mai buni pe plan european și chiar mondial.
Aderarea României la ESA nu a făcut decât să susțină materializarea acestei strategii. Mai mult decât atât, prin mecanismele ESA am dobândit un control sporit asupra proprietății intelectuale dezvoltate în țară, dar în același timp am dobândit acces nelimitat la bazele de date, la tehnologiile avansate ale ESA, fiind de asemenea sincronizați cu European Space Technology Master Plan, documentul strategic care identifică cu 4-5 ani înainte necesitățile de componente și tehnologii, ceea ce susține companiile din România să își planifice în mod realist și pragmatic activitățile de cercetare și producție.
Dovadă a expertizei dezvoltate pe segmente de nișă, România contribuie cu multe repere originale în misiunile spațiale europene: avem sisteme wireless pentru comunicațiile intra-satelitare, am realizat medii radiative pentru testarea electronicii cu ajutorul laserilor de mare putere, am dezvoltat sistemul de testare pentru nano- și micro-sateliți, aflat în curs de omologare la Măgurele. Am pus bazele unor centre de competență pentru activități de nișă, care sunt deja sau urmează să fie autorizate de ESA.

În ce mod se articulează orientarea ROSApe domenii de nișă cu activitățile derulate de ESA?
În sprijinul abordării de nișă, România și-a asumat din 2018 o strategie spațială sub egida „3S”: Știință și Tehnologie, Servicii și Securitate. Acești vectori de dezvoltare și-au găsit zone de expresie în activitățile derulate în cadrul ESA, de la telecomunicații până la sisteme de navigație prin satelit, de la aplicații în agricultură de precizie până la telemedicină.
De o importanță sporită este segmentul de Securitate, reprezentat de activități de monitorizare a dezastrelor, securizarea comunicațiilor, a sistemelor spațiale și infrastructurilor critice, incluzând la un nivel mai amplu și securitatea planetară. Pe acest palier, România este implicată în misiuni deosebite, precum Proba-3 și Hera. Primul exemplu presupune alcătuirea în spațiu a unui telescop specializat, compus din două navete aflate la 140 de metri distanță pentru monitorizarea spațiului din jurul Soarelui dintr-un unghi favorabil identificării în timp util a unor corpuri care pot să reprezinte un pericol pentru planeta noastră, cum ar fi asteroizi sau comete. Noi contribuim la acest proiect cu sistemul care menține distanța dintre cele două componente spațiale. Hera este o inițiativă complementară a „Asteroid Impact Mission”, rezultat al colaborării ESA-NASA (Administrația Națională Aeronautică și Spațială a Statelor Unite ale Americii), care urmărește devierea controlată a unui asteroid.

Tot în sfera securității, avem componenta de supraveghere și monitorizare a obiectelor spațiale, România fiind una dintre cele șapte țări membre ale Consorțiului european „Space Surveillance and Tracking”. Dispunem de o rețea cu patru telescoape amplasate în țară, urmând ca alte trei să fie instalate în străinătate, iar structura să fie completată cu un radar, aflat în curs de finalizare la Cheia. Deloc întâmplător în acest sens, România estesingura țară care a obținut o imagine optică la reintrarea în atmosferă a Stației Spațiale Chineze. Potențialul sistemului este însă mult mai mare, întrucât poate duce la dezvoltarea unor aplicații comerciale de management al traficului spațial pentru evitarea coliziunilor între sateliții activi, lansațiîn număr tot mai mare pe orbită. Din această perspectivă, România se găsește într-o poziție privilegiată în lume, fiind implicată într-un domeniu care îmbină științaavansată cu aspectele de securitate și partea comercială.