Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Hidrogenul, vector energetic strategic pentru un viitor sustenabil

18 Martie 2022



Cu un prestigiu profesional recunoscut la nivelul comunității hidrogenului din Uniunea Europeană (UE), dr. ing. Ioan Iordache (foto) a fost ales la începutul anului președinte al Grupului Reprezentanților de Stat (SRG – States’ Representatives Group) din cadrul parteneriatului „Hidrogen Curat”, integrat în „Orizont Europa”, programul cadru de finanțare UE pentru cercetare și inovare în perioada 2021-2027. Cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea și director al ICSI Business, departament orientat spre dezvoltarea de produse și servicii specifice competențelor institutului și valorificarea prin transfer a tehnologiilor validate în cadrul programelor și proiectelor de cercetare ICSI, Ioan Iordache este de asemenea cadru didactic asociat la Universitatea Politehnică din București și director executiv al Asociației pentru Energia Hidrogenului din România. Având o perspectivă amplă asupra aspectelor complexe care privesc tehnologiile legate de hidrogen, dr. ing. Ioan Iordache expune câteva dintre direcțiile strategice deja cristalizate sau care trebuie urmărite în acest domeniu la nivel național și european.

Sunteți prezent de aproape 15 ani în structurile SRG ale inițiativelor europene de cercetare, iar în programul cadru precedent „Orizont 2020” ați fost vicepreședinte SRG în cadrul parteneriatului „Celule de Combustibil și Hidrogen”. Care sunt argumentele care v-au poziționat in prima linie a programelor europene legate de hidrogen, ajungând acum președinte SRG în parteneriatul „Hidrogen Curat”?
Cei aproape 60 de colegi din cele 27 de state ale Uniunii Europene precum și ai țărilor asociate (Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia, Armenia, Georgia, Moldova și Ucraina) și-au exprimat încrederea că sunt potrivit în această poziție, lucru care în egală măsură mă onorează și mă motivează în eforturile depuse. Aici este vorba de muncă, perseverență, seriozitate, reperele de activitate care aduc recunoașterea în comunitatea hidrogenului. Nu este un rezultat întâmplător, a venit ca urmare a faptului că pe parcursul anilor am publicat numeroase articole în jurnalele de specialitate, am participat la conferințe științifice, am scris cărți, una este chiar acum în curs de apariție, am participat în organizarea unor conferințe de specialitate și, nu în ultimul rând, am fost atent la tot ceea ce înseamnă trecerea hidrogenului de la chimie la energie.

Care sunt prioritățile pe care le aveți în vedere în calitate de Președinte SRG în cadrul parteneriatului „Hidrogen Curat”?
Cu prudența necesară unei asemenea poziții, confirm că voi urmări liniile directoare delimitate deja în activitatea mea și că voi milita pentru o abordare sustenabilă a cercetării, dezvoltării și inovării în domeniul hidrogenului și pilelor de combustie, în sensul distribuției echitabile în cadrul UE a proiectelor abordate în acest domeniu, astfel încât să reducem polarizarea geografică înregistrată de-a lungul timpului. Practic, ultimele țări care au aderat la UE au o participare modestă la inițiativele legate de hidrogen și ar fi de dorit să fie implementate mecanisme care să contribuie la extinderea și utilizarea deplină a resursei umane și științifice din aceste țări în sfera contribuției la dezvoltarea tehnologiilor hidrogenului și pilelor de combustie. Pentru o dezvoltare armonioasă a sectorului trebuie să existe competitivitate între jucătorii din sistem, chiar și în domeniul cercetării, dar o evoluție sănătoasă implică atât relații competitorii, cât și cooperatorii. Pe un plan mai larg, contextul actual ne indică clar că fără cooperare și solidaritate suntem victime, iar acest lucru este valabil și pe tărâmul științei, nu doar la nivelul societății umane.

Ce rol are SRG în dezvoltarea și implementarea proiectelor susținute de parteneriatul „Hidrogen Curat”? Care sunt cele mai importante obiective asumate de această inițiativă?
Structura SRG este formată din reprezentanți ai fiecărui stat-membru și ai fiecărei țări asociate cu Programul-Cadru pentru cercetare și inovare al Comisiei Europene, „Orizont Europa”. Grupul are un rol consultativ pentru Consiliul de Conducere al Întreprinderii Comune (JU – Joint Undertaking) „Hidrogen Curat”, iar reprezentanții acționează ca o interfață între parteneriat și părțile interesate din țările pe care aceștia le reprezintă. SRG examinează informațiile și oferă opinii cu privire la progresul programului pentru cercetare și inovare, conformitatea și respectarea obiectivelor, coordonarea cu programele naționale și multe altele din cadrul activităților „Hidrogen Curat”.
Pentru mai multă claritate, să spunem că JU „Hidrogen Curat” este un parteneriat public-privat care sprijină activitățile de cercetare și inovare în tehnologiile hidrogenului și pilelor de combustie din Uniunea Europeană. Parteneriatul dorește să contribuie la obiectivul european de neutralitate climatică prin producerea de rezultate vizibile și cuantificabile în ceea ce privește dezvoltarea și extinderea aplicațiilor hidrogenului. Parteneriatul este format din trei membri: Comisia Europeană, Hydrogen Europe și Hydrogen Europe Research. Ultimele două organizații sunt cele care reprezintă industria și cercetarea europeană din domeniul hidrogenului și pilelor de combustie.

Care sunt direcțiile urmărite la nivel european în promovarea hidrogenului în procesul de decarbonizare, dar și ca una dintre soluțiile pentru combaterea crizei energetice?
După cum spune însăși denumirea parteneriatului, direcția este cea a hidrogenului curat. Evident că aici se pot veni cu diverse nuanțe, dar cert este că prezintă interes doar tehnologiile hidrogenului care sunt în linie cu obiectivele Uniunii Europene cuprinse în „Green Deal”. Trebuie să înțelegem că hidrogenul nu e o resursă, el este un vector energetic. Termenul poate sună pretențios, dar hidrogenul trebuie să fie privit mai mult decât o substanță chimică, o materie primă sau un combustibil.

Cum poate fi fructificată pe deplin pe plan intern poziția pe care o aveți în cadrul JU „Hidrogen Curat”? Există acțiuni, demersuri care pot să impulsioneze contribuția națională la efortul european legat de hidrogen?
Ca să fructifici ceva trebuie să știi cum să faci lucrurile să rodească. Trebuie multă muncă, precum și mai multă răbdare. Sunt autorități și persoane cu competențe și atribuții în direcția susținerii efortului național legat de hidrogen. În ceea ce mă privește, am fost și rămân în permanență la dispoziția tuturor celor interesați. La fel ca până la nominalizarea mea în poziția de președinte SRG în JU „Hidrogen Curat”, sunt pregătit să răspund prompt la orice solicitare, indiferent cine o formulează. Mă întâlnesc și particip la discuții cu orice parte interesată, de la industrie până la mediul academic.



Cum se plasează experiența României în domeniul hidrogenului în contextul amplu european? Există competențe, abilități, infrastructură și rezultate care să susțină o contribuție distinctă românească în cadrul efortului european?
Afirm cu toată tăria că există competențe și abilități în primul rând în ceea ce privește resursa umană. Dar există și infrastructură, cum este Centrul Național de Hidrogen și Pile de Combustie din cadrul ICSI Râmnicu Vâlcea. În ceea ce mă privește, pot oferi drept exemplu relevant trei proiecte europene la care am contribuit și care au generat rezultate de mare interes: HyUnder, HyLaw și TeacHy. Aceste inițiative evidențiază între altele importanța surselor alternative de energie și aspectele legate de stocarea energiei, elemente scoase în evidență de contextul actual. Astfel, unul din principalele obstacole din calea implementării tehnologiilor hidrogenului sunt barierele legislative, iar resursa umană în ceea ce privește hidrogenul are nevoie de o calificare distinctă.
Legat de locul României pe plan european, pot spune că potențialul nostru este mult mai ridicat decât locul în care ne aflăm, iar principala cauză a acestei situații este reprezentată de subfinanțarea domeniului, un subiect care nu poate fi evitat și de care foarte mulți sunt conștienți.

Cum ar putea o strategie națională în domeniul hidrogenului să se racordeze cât mai bine cu inițiativele europene? Cât de bine e reprezentat segmentul dedicat hidrogenului în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)?
Avem o strategie despre care se discută deja de peste un an, dar progresul este limitat doar la faptul că pentru implementarea ei a fost alocat un buget deloc neglijabil. Mă aflu în dialog permanent cu autoritățile care au atribuții în acest sens și mi-am oferit susținerea în numeroase rânduri, doar că nu știu sigur în ce măsură se ține cont de punctele mele de vedere, de argumentele și criteriile expuse. Totuși, vreau să subliniez că ignorarea expertizei celor care se pricep la acest subiect, la aspectele complexe legate de hidrogen, poate duce la o abordare deloc benefică pentru domeniul specific, la o consumare a resurselor pe baza unui document care este doar „bine scris”.
În privința PNRR, hidrogenul se regăsește în trei puncte ale planului, intre ele figurând electrolizoarele pentru producerea hidrogenului verde. De menționat în acest context că la momentul apariției documentului, segmentul nuclear și gazele nu erau considerate suficient de curate: din perspectiva situației politice și militare actuale, sunt de părere că natura „verde” a acestor repere va fi mai nuanțată în viitor. Un alt segment legat de hidrogen în PNRR privește amestecul hidrogenului cu gazele naturale, iar al treilea punct se concentrează pe mobilitatea feroviară cu ajutorul hidrogenului.
Separat, în final, vreau să îmi exprim îngrijorarea față de ceea ce se întâmplă în Ucraina, unde am colegi cu care am cooperat în diverse proiecte, am scris lucrări științifice împreună și pe care îmi doresc din tot sufletul să îi am alături în continuare. Nu i-am uitat și le dorim pacea. În 2017, am acordat colegilor de la Asociația pentru Energia Hidrogenului din Ucraina un interviu, o parte din cele afirmate atunci sunt valabile și acum: http://uahe.net.ua/en/articles/380-interview-with-the-president-of-romanian-association-for-hydrogen-energy-ioan-iordache.html



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite