Inima industriei IT bate alert și în 2022
Să vorbești despre industria locală de software și servicii, vioaie și cu perspective, în contextul atât de dramatic și dureros al războiului din Ucraina vecină poate părea cinic sau nepotrivit. Dar viața merge înainte în Europa răvășită de angoase și de fricile noi ale prezentului: pericolul nucelar, al extinderii conflictului, inflația, prețurile uriașe la energie etc. Cu speranțe de calm și triumf al rațiunii, încercăm să vedem și speranțe într-un viitor mai bun.
Mi-amintesc spusele ambasadorului Sergiu Celac într-un interviu acordat în tinerețe: „Dacă orice conflict militar de pe pământ poate fi până la urmă evitat, pacea este inevitabilă!”. În pacea care va urma, finalmente, acestui război absurd și inexplicabil din vecini va trebui să ne dezvoltăm, totuși, pe mai departe, să găsim culoarele care ne duc spre progres.
Unul din astfel de drumuri este industria de software și servicii care, în ultimii cinci ani (2015-2020) analizați de firma Roland Berger la cererea Asociației Patronale a Industriei de Software (ANIS), a demonstrat o creștere de 17%, de trei ori mai rapidă decât economia.
Studiul arată că industria de software și servicii aduce un aport de aproape 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce însumează aproape 13,6 miliarde de euro. Repartizați atent, aceștia reprezintă 8,8 miliarde de euro ca excedent brut de exploatare, taxe și cheltuieli de personal, alte 2,6 miliarde euro ca impact indirect, rezultat din tranzacțiile economice pe orizontală cu furnizorii autohtoni și alte 2,2 miliarde euro ca efect indus, reprezentat de salariile cheltuite în țară de angajații susținuți direct și indirect.
„Capilarizarea” industriei de profil este și ea de salutat. Compania de consultanță KeysFin nota recent faptul că în 2020, în România, activau aproape 27.000 de firme din domeniul software, cu 9% mai multe decât în 2019 și cu 104% mai multe față de anul 2010! Dintre acestea 25.300 erau/sunt microîntreprinderi, alte 1.100 companii mici, 353 companii medii și, în fine, 21 companii mari.
Ca efective, potrivit ANIS, în 2020, existau 135.000 angajați în firmele care au ca activitate principală în software și servicii IT, implicând alți peste 73.000 angajați susținuți de-a lungul lanțului de furnizori români ai întreprinderilor din industrie. De sublinat este că industria de profil a înregistrat cea mai rapidă rată de creștere a angajaților în ultimii 5 ani, cu o creștere anuală de circa 10.000 de persoane! Deși cererea de forță de muncă din sectorul IT&C și, implicit, din industria de software și servicii IT, este în continuă creștere, există însă un deficit semnificativ de specialiști, de circa 10.000 pe an.
Aici, piața este extrem de volatilă. Potrivit firmei de recurtare Let’s Talk HR, anul trecut fluctuația din piața forței de muncă din industria de software și servicii din România a ajuns la recorduri: 23%! Mai concret, aproape fiecare angajat a primit zilnic, anul trecut, cam trei propuneri de job, iar cei „vânați” au fost asaltați cu oferte care presupun salarii mari, proiecte de multe ori interesante, tehnologii de multe ori așa cum își doresc (de actualitate, provocatoare tehnic, diverse) și pachete de beneficii extra-salariale pe măsură.
Deși cei din domeniu sunt la mare preț și au căutare, guvernanții încă se gândesc să taie din aripile „fluturilor” IT, generând polemici pe tema eliminării facilităților fiscale acordate încă din 2001. Cifrele vorbesc însă de la sine: din totalul de peste 203.000 de specialiști IT&C, inclusiv din companiile cu activitate secundară în sector, numărul total de beneficiari de scutire la plata impozitului pe venit, ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator, este de aproape 104.000, respectiv un procent de 51%.
Cu toate acestea, industria de software și servicii aduce la bugetul de stat venituri din contribuții și taxe de circa 1,3 - 1,4 miliarde euro, ceea ce înseamnă că angajații din acest sector aduc drept aport la bugetul de stat de două ori mai mult decât media la nivelul economiei naționale. Mai mult, la fiecare 1 euro pe care statul nu îl încasează din impozitul pe venit al acestuia, salariatul din industria de nișă cheltuie 46 de euro în economie.
Dar motoarele sunt turate, în răspărul războiului de la graniță. Și anul acesta, industria va crește, etalându-și mușchii.
Pierre Audoin Consultants, o reputată companie de consultanță paneuropeană din grupul tehnowlogy, se așteaptă ca piața locală de software și servicii IT din România să crească cu 9% în 2022, până la aproape 1,4 miliarde euro, dacă tendințele favorabile din 2021 nu vor fi perturbate de conjunctura geopolitică, economică și financiară complet defavorabilă din ultima perioadă.
Potrivit programului de cercetare de piață SITSI („Software and IT Services Industry”) al PAC, piața din România a depășit-o deja pe cea slovacă și urmează să o depășească pe cea maghiară anul viitor.
Există însă două piețe foarte diferite, disjuncte pe plan local: cea a firmelor private din IT (software și servicii) și cea a instituțiilor publice. Pe de o parte, primele investesc susținut în tehnologii moderne, adoptând cât mai repede soluții fezabile pentru business-ul lor de bază și pentru relația cu ecosistemul lor. Pe de altă parte, instituțiile publice se arată încă imprevizibile și foarte lente, păstrând România la distanță de restul țărilor europene mai mature.
În general, PAC vede în România un apetit mai puternic pentru tehnologie și o disponibilitate de a accepta tarife mai mari, încă semnificativ mai mici decât cele din Europa de Vest, ceea ce dă speranțe domeniului.
Rețeta de succes a viitorului este simplă, în accepțiunea unanimă a specialiștilor: încurajarea cercetării și a inovării, atragerea, stimularea și mai ales păstrarea specialiștilor, precum și formarea & educarea forței de muncă. Mai presus de toate, însă, e stringentă nevoie de pace!
Tags: Editorial, industria IT, digitalizare, tendinte
Parerea ta conteaza:
(0/5, 0 voturi)