Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Ziua Comunicațiilor 2022: „România în domeniul digital este o țară a contrastelor“

14 Aprilie 2022



Verdictul din titlu, emis de Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, în debutul conferinței Ziua Comunicațiilor 2022 poate servi drept motto al evenimentului. Și asta pentru că ediția cu numărul 26 a celui mai longeviv eveniment al industriei telecom locale a adus în prim-plan o multitudine de perspective și priorități ale jucătorilor și autorităților de reglementare din acest domeniu, nu întotdeauna convergente.

Formularea utilizată de oficialul Comisiei Europene a servit ca introducere pentru prezentarea unei situații aparent paradoxale: România excelează la capitolul conectivitate, dar nu și la cel al transformării digitale: „Ne arată acest lucru și cel mai recent index al economiei și societății digitale (Digital Economy and Society Index – DESI, realizat de Eurostat – n.r.). Elemente de succes, precum conectivitatea, respectiv acoperirea rețelelor fixe de mare capacitate – de 76% în România, față de 59% media europeană – sau indicii prețurilor serviciilor în bandă largă, se regăsesc alături de indicatori mai puțin performanți, ca integrarea tehnologiilor digitale, capitalul uman sau serviciile publice digitale, unde ne clasăm pe ultimele locuri din Uniunea Europeană.“
Dar există speranțe de mai bine, iar acestea sunt concentrate în Planul Național de Redresare și Reziliență al României. „PNRR își propune încurajarea educației digitale, formarea de competențe digitale și introducerea la nivel național a rețelelor 5G, inclusiv asigurarea accesului la internet de foarte mare viteză în mediul rural și în zonele defavorizate“, a precizat Ramona Chiriac.

Mai avem încă de lucru la upgrade
Ștafeta aprecierilor despre nivelul de conectivitate al României a fost preluată de reprezentanții principalilor operatori telecom de pe piața locală, iar divergențele de opinii au început să se manifeste
Astfel, Dorin Odiațiu, director Public Affairs, Partnerships & Wholesale la Orange România, nu au fost întru totul de acord cu aprecierile șefei Reprezentanței Comisiei Europene: „Atunci când vorbim de conectivitate o facem ca și cum România și-ar fi rezolvat această problema. Nu împărtășesc acest optimism, în codițiile în care nevoia de conexiuni de bandă largă crește zilnic, presiunile puse pe operatorii telecom în vederea realizării de invesțiii cresc, prețurile cresc, provocările specifice sectorului devin tot mai numeroase, iar extinderea acoperirii rețelelor 5G trenează. Cred că, în acest context, România mai are încă multe de făcut în ceea ce privește upgrade-ul de conectivitate. Iar orice sprijin pe care statul l-ar putea acorda operatorilor ar putea asigura un plus de eficiență, reziliență și performanță. Desigur, PNRR este unul dintre factorii care ne ajută să acoperim zonele în care extinderea rețelelor noastre nu mai este viabilă economic. (…) Dar amintesc aici și de o posibilă revizuire a tarifelor de spectru pe care le plătesc operatorii și care sunt substanțiale. Un sprijin al statului în acest sens ar fi binevenit.“



România este departe, dar…
Valentin Popoviciu, vicepreședinte Digi | RCS&RDS, susține poziția Ramonei Chiriac, considerând că, la capitolul conectivitate, România stă foarte bine. Fapt demonstrat de altfel de evoluția înregistrată pe parcursul celor doi ani de criză sanitară prelungită: „Ce am investit în ultimii 15 ani s-a văzut în anii de pandemie și se vede și acum: avem disponibile capacități de rețea mai mult decât suficiente pentru a face față creșterilor de trafic apărute în mod neașteptat. Din acest punct de vedere, pandemia nu a generat un context de criză, ci a accelerat o serie de upgrade-uri care erau programate ceva mai târziu.“
Un alt argument adus în favoarea nivelului superior de conectivitate este accesibilitatea serviciilor broadband la nivel local, iar concluzia este fără echivoc: „România, din punct de vedere al conectivității, este departe. Este adevărat, trebuie să investim permanent, pentru că tehologia se schimbă, cerințele evoluează, iar traficul crește accelerat, dar suntem pregătiți pentru toate aceste lucruri.“

… este nevoie de sprijin în relația cu autoritățile locale
Vicepreședintele Digi a precizat că, din punctul său de vedere, nu așteaptă din partea statului o reducere a taxelor de spectru percepute, ci sprijin în ceea ce privește accesul operatorilor telecom la infrastructurile fizice administrate și operate de alte entități.
„Ajutorul statului este important pentru ca să putem acoperi localitățile care au rămas neconectate – fie pentru că se află în zone în care extinderea rețelelor noastre nu a fost fezabilă economic, fie din cauza blocajelor pe care le avem în relația cu alte companii care dețin infrastructură fizică, cum sunt distribuitorii de energie electrică, care ne blochează accesul la stâlpi. În acest sens, sunt de felicitat ANCOM și MCID pentru demersul prin care Legea 159 din 2016 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii a fost pusă în practică, astfel încât să avem un tarif recomandat de acces la stâlpi, elemente esențiale pentru ca să putem extinde rețelele broadband peste tot în România. Vrem să vedem și puse în practică aceste tarife recomandate, dar foarte probabil că va fi o luptă juridică între noi, operatori și distribuitori. (…) O altă problemă în care sprijinul statului este util este cea cu autoritățile locale: mai sunt consilii județene sau localități care percep încă tarife de acces pe domeniul public, deși există o decizie ANCOM conform căreia tariful ar trebui să fie zero.“

Conectivitatea, neglijată în PNRR
Tot despre conectivitate a vorbit și Dragoş Rebegea, country manager Ericsson România, care a abordat acest subiect din perspectiva PNRR: „Planul reprezintă pentru România, dar și pentru celelalte țări din UE, o oportunitate imensă, pe care nu avem voie să o ratăm. Dacă ne uităm însă la ce fac ceilalți, se poate observa că partea alocată de România prin PNRR pentru conectivitate este foarte mică. Deși la nivelul planului, 21% din bugetul total este alocat transformării digitale, ceea ce înseamnă aproximativ 6 miliarde de euro, conectivitatea beneficiază de sume mici, în jur de 1-2%, prin acel domeniu din Componenta 7 legat de Zonele albe. Dacă ne raportăm la exemplul Suediei, ei alocă 90%, în condițiile în care digitalizarea primește tot aproximativ 20% din bugetul total al Planului. Poate că nu este nevoie în România – suntem pe locul 10 în clasamentul țărilor membre UE în ceea ce privește conectivitatea. (…) Ne lăudăm cu rețelele pe care le avem, dar nu trebuie uitat că sunt investiții private, că în aceste rețele s-a investit foarte mult și că trebuie investit în continuare pentru a fi dezvoltate și pentru a ține pasul cu evoluțiile tehnologice.“

5G, elefantul din încăpere?
În mod paradoxal, subiectul 5G, care a ținut capul de afiș la ultimele 4-5 ediții ale conferinței, a fost abordat doar tangențial. Și nu de către reprezentantul MCID prezent la eveniment, subsecretarul de stat Mircea Poșa abordând subiecte precum cloud-ul guvernamental, digitalizarea administrației publice sau realizarea sistemelor naționale de eHealth și telemedicină, fără a neglija componenta de conectivitate a acestora.
Mai aplicat, dar fără referiri explicite, a fost Cristin Popa, director executiv ANCOM, care a explicat că, din perspectiva Autorității: „Prioritatea principala pentru viitorul apropiat este transpunerea Codului Comunicațiilor în legislația națională. Codul Comunicațiilor va rescrie multe reglementări din industrie – inclusiv cantitatea de spectru alocată rețelelor de telefonie mobilă – și va introduce multe elemente care stimulează implementarea noilor tehnologii. După aprobarea Codului, Autoritatea este pregătită să demareze consultarea publică pentru procedura de licitație a noilor frecvențe alocate rețelelor mobile – benzile 700 și 1.500 MHz, dar și de 3.400-3.800 MHz – și estimăm că vom putea ajunge la finalizarea procedurii în aproximativ 5 luni de la momentul începerii consultării. Suntem încrezători că participarea la licitația de spectru pentru implementarea 5G va fi masivă din partea operatorilor, pentru că nevoia există.“
Mult mai tranșant a fost Dorin Odiațiu, care a avut pe finalul evenimentului o intervenție care explică parțial conul de umbră în care s-a aflat tehnologia 5G la această ediție a conferinței Ziua Comunicațiilor: „De fiecare dată la astfel de evenimente, când venea vorba despre noile tehnologii mobile, se subînțelegea faptul că industria este în stare să investească pentru ca să asigure o acoperire semnificativă la nivel național, urmând ca aplicațiile și serviciile să vină ulterior. Așa s-a întâmplat la 3G, la 4G, dar la 5G, după cum vedem, modelul nu mai funcționează. Acum stăm și ne întrebăm ce vine mai întâi, iar lucrul acesta dovedește clar presiunea investițiilor și este un motiv în plus să ne punem întrebarea cum putem încuraja operatorii să dezvolte proactiv rețelele 5G, înainte să existe aplicațiile.“

Situația la finalul anului 2021
ANCOM a prezentat în cadrul evenimentului o serie de date preliminare pe zona de conectivitate. Astfel, la finalului anului trecut se înregistrau:
• 6,1 milioane de conexiuni la internet fix, în creștere cu 7%. Dintre acestea, 3,9 milioane erau în mediul urban, înregistrând un +4%.
• 85% din conexiunile de internet fix permit viteze de download de peste 100 Mbps, în creștere cu 5% la nivel național. În mediul rural, conexiunile broadband au o pondere de 78%, în creștere cu 13% față de 2020.
• 21,2 milioane de conexiuni mobile, în creștere cu 4%
Conform oficialilor ANCOM, se observă o atenuare a impulsului generat de pandemie, întrându-se într-o etapă de creștere organică.

P.S.: – La momentul finalizării acestuiarticol, Codul Comunicațiilor era atacat la Curtea Constituțională, iar CE sesizase Curtea Europeană deJustiție cu privire la faptul că România – altaturi de alte nouă state UE – nu îl transpusese încă în legislațianațională.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite