Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Marea Resetare, rătăcită în labirintul „intermediarilor de date”

14 Aprilie 2022



Pentru cei care nu au auzit deloc sau știu prea puțin despre „Marea Resetare”, este extrem de utilă o succintă recapitulare. Tema a fost formulată pentru prima dată de profesorul american Richard L. Florida în cartea sa, The Great Reset, în 2010, ca o reacție la criza financiară din 2008, în care popunea reformarea radicală a capitalismului global. Ideea a fost preluată, dezvoltată și exploatată de Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial de la Davos (WEF), un forum de prim rang pentru guverne, corporații globale și antreprenori internaționali care își descrie misiunea prin „elaborarea agendelor globale, regionale și industriale” și „îmbunătățirea stării lumii”, așezând integritatea morală și intelectuală în centrul a tot ceea ce face.
Klaus Schwab este cel care, în iulie 2020, a lansat cartea Covid-19: Marea Resetare, în care a încercat să demonstreze că pandemia de coronavirus poate și trebuie folosită pentru o „resetare economică, socială, geopolitică, ecologică și tehnologică”, incluzând, îndeosebi, progresul guvernanței globale, accelerarea transformării digitale și gestionarea schimbării climatice.
Apologeții teoriilor conspiraționiste au primit cea mai limpede apă la moara în care macină speculațiile lor vehemente și neobosite. Deși tema Marii Resetări este una extrem de serioasă, ridicând absolut just problema găsirii unui model optim de societate pe calapodul Revoluției Industriale 4.0, deși conceptul în sine nu este nici pe departe fructul Ocultei invocate, care ar urma un mega-scenariu de control al existenței fiecăruia, propunerile avansate sunt mai degrabă utopice, fanteziste și prea ambițioase.
În accepțiunea lui Schwab, dar și a corifeilor WEF, Marea Resetare, continuu îmbogățită și afișată ca pe o marotă savantă și suprem altruistă, a luat în discuție era post-Covid, mai precis crearea unei lumi mai prospere, mai sigure și mai previzibile, mai sănătoase, mai mult ghidată de tehnologii. O lume cu o democrație diferită, modificată, superioară, mai integrată la nivel global. O comuniune de state cu mai puține reflexe de suveranitate națională, părți ale unui sistem global menit să aibă mai multă grijă de membrii săi. O societate în care individul nu își pierde individualitatea, dar care consimte, în condiții bine stabilite, să-și transfere datele personale, fiind dispus să accepte alcătuirea unui profil virtual complex, o identitate digitală cuprinzătoare.
Fără îndoială, Forumul Economic Mondial de la Davos a fost implicat în gestionarea strategică a pandemiei de coronavirus, cu un accent major pe utilizarea pandemiei ca un catalizator pentru evoluția digitală și introducerea la nivel mondial a sistemelor de identitate digitală. Aici, certificatul verde a fost considerat un punct câștigat, un succes validat de realitate.
Încurajat de evoluții, dar fără să anticipeze noul context geomilitar generat de invazia rusă din Ucraina, WEF a mers mai departe și a publicat cu câteva zile înainte de declanșarea războiului un nou raport, care detaliază propunerile sale privind colectarea și controlarea fluxurilor de informații cu caracater personal ce ar putea fi gestionate de așa-numiți „intermediari de date”, un fel de brokeri digitali de date critice care să funcționeze pe bază de încredere.
Raportul, numit „Advancing Digital Agency: The Power of Data Intermediaries”, descrie un sistem de identificare digitală care ar urma să adune datele personale din fiecare aspect al vieții noastre într-un profil cvasicomplet, pe care să-l vehiculeze la cerere în beneficiul personal direct. Acesta ar urma să fie un nou pas decisiv către multvisata fuziune a lumii fizice, digitale și biologice.
Cîrcotașii au reacționat violent, arătând că globaliștii de la Forumul Economic Mondial au profitat de Covid și se folosesc de „pașapoartele vaccinale” pentru a pune bazele adoptării pe scară largă a identității digitale, ceea ce reprezintă alți pași orwellieni de îngrădire, supraveghere și înregimentare a semenilor.
De fapt, raportul prezintă „intermediarii de date” ca pe o nouă șansă de a face față provocărilor ecosistemului de date în creștere. Lumea este familiarizată cu protocolul de a intra online și de a face click pe termeni și condiții pe care nu le înțelege sau nu are timp să le citească. Nimeni nu știe și nu urmărește însă ce se întâmplă cu datele proprii. Acest status quo creează pentru companii obligații și responsabilități majore și poate duce la neîncredere în ecosistemul de date în ansamblu. Mai mult, neîncrederea dintre oameni și tehnologie se amplifică cu cât ecosistemul de date devine mai complex în timp. Metodele curente de colectare a datelor creează nervozitate și resemnare atunci când oamenii nu au o imagine completă și clară cu privire la soarta ulterioară a datelor pe care le comunică. În unele cazuri chiar, indivizii pot renunța la interacțiunea cu tehnologiile, deși unele le pot aduce beneficii imense.
Dar dacă ar fi posibilă externalizarea acestor puncte de decizie către un „agent de încredere”, care acționează în numele unei persoane sau chiar al unui grup – se întreabă autorii? Raportul încearcă să propună metode alternative de interacțiune între om și tehnologie, prin care datele să circule fără probleme de la oameni la tehnologii grație unor gestionari verificați, integrați într-o relație bazată în mod esențial pe încredere.
Prin comunicarea unor stimulente partajate, stabilirea reputației și a verificărilor privind terții, precum și măsuri de atenuare a riscurilor intermediarilor și deținătorilor de drepturi, intermediarii de date pot spori încrederea dintre oameni și tehnologiile cu care interacționează. În fapt, raportul prezintă o imagine a unei lumi care este mai empatică față de oameni și companii, oferind o mai mare siguranță pentru partajarea datelor ca bază pentru inovare și eficiență în mediul public și privat.
Acest nobil exercițiu de imaginație nu ia însă în calcul natura umană, relativitatea conceptului de încredere, impulsul nestăvilit al celor care vor ocoli întototdeauna legitatea și normele morale și mai ales riscurile de a compromite fișierele cu date senzitive, atât de greu constituite.
Până una-alta, altă Mare Resetare se produce sub ochii noștri: după războiul din Ucraina și criza economică ce stă să vină, aproape nimic nu va mai fi la fel ca înainte. Cât despre încredere, aceasta e tot mai puțină și doar speranța mai umple cumva golul lăsat de ea…



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite