Cercetare si Invatamant superior >> Stiri si Evenimente

Stefan Hell, laureat al Premiului Nobel, conferentiaza la Academia Romana

Redactia

17 Mai 2022

Ștefan Hell, membru de onoare al Academiei Române și laureat al Premiului Nobel, va conferenția la Academia Română în data de 19 mai 2022, în calitate de invitat special al simpozionului internațional „Biodinamica – o abordare transdisciplinară“.

Conferința având tema „MINFLUX and MINSTED provide molecule-scale resolution in fluorescence microscopy“ va fi susținută în Aula Academiei Române, începând cu ora 9 și va deschide prima zi a lucrărilor simpozionului.

Simpozionul „Biodinamica – o abordare transdisciplinară“ / „Biodynamics – A Transdisciplinary Approach“, organizat în perioada 19-21 mai 2022 de Centrul Internațional de Biodinamică, în parteneriat cu Academia Română, marchează douăzeci de ani de la înființarea institutului și are un dublu scop: (1) consolidarea unui pol de excelență transdisciplinară în biodinamică și în domenii conexe pentru accelerarea inovării în analiza multidimensională, cu înaltă rezoluție spațială, a dinamicii celulare și (2) lansarea inițiativei de agregare a unor grupuri de cercetare pentru abordarea provocărilor biomedicale majore. Programul manifestării este disponibil la adresa https://sites.google.com/view/biodynamics2022/home.

Ștefan Walter Hell, fizician german de origine română, născut în 1962, la Arad, a fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2012, cu doi ani înainte de a fi distins cu Premiul Nobel pentru chimie „pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente cu super-rezoluție“, împreună cu fizicianul Eric Betzig și chimistul William E. Moerner, ambii din SUA.

Admis, în 1977, la Liceul „Nikolaus Lenau“ din Timișoara, după cursuri primare urmate la Sântana, județul Arad, și-a continuat studiile în Germania, unde a emigrat împreună cu familia în anul 1978. A studiat chimia la Universitatea din Heidelberg, iar în 1990 a obținut doctoratul cu o teză despre reprezentarea microstructurilor transparente în microscopul confocal.

În perioada 1991-1993 a lucrat la European Molecular Biology Laboratory, Heidelberg, unde a reușit să demonstreze practic principiul microscopiei 4Pi și să îmbunătățească considerabil rezoluția în profunzime.

Din 1993 a fost șef de echipă în departamentul de fizică medicală la Universitatea Turku din Finlanda, unde a dezvoltat principiul microscopului STED, microscop de fluorescență. În paralel, între 1993 și 1994, a activat ca „Visiting Scientist“ în departamentul Engineering Science de la Universitatea Oxford. În 1996 a obținut calificarea postdoctorală, devenind profesor universitar, iar din 1997 lucrează la Institutul „Max Planck“ pentru chimie biofizică din Göttingen, unde s-a axat pe cercetări în domeniul microscopiei optice. Din anul 2002 este directorul acestui prestigios institut.

În 2003 a devenit șef al secției de microscopie optică de mare rezoluție din cadrul Centrului German de Cercetare a Cancerului (Deutsches Krebsforschungszentrum, DKFZ).

Lucrările sale tratează probleme de pionierat în domeniul microscopiei optice de superrezoluție, cu largi aplicații în nanoștiințe și nanotehnologii. Are o contribuție decisivă în „spargerea“ limitei de rezoluție, dată de difracție şi reprezentată prin formula descoperită de Abbe în 1873. În acest sens, microscopul 4Pi reprezintă prima sa mare realizare (1993-1994), care a condus la obținerea unei rezoluții de ordinul a 100 nm, corespunzând unui spot focal sferic de câteva ori mai mic decât cel obținut în microscopia confocală.