Revista >> Mai 2022 [Nr. 244] >> Editorial

Economia: un montaigne-rousse spre necunoscut

Cristian Pavel

18 Mai 2022

În 2020 s-a petrecut un fenomen logic, nu foarte greu de anticipat, dar foarte rar în mersul obișnuit al planetei: în izolarea impusă de pandemie,consumul mondial de energie a scăzut cu 4,5%. Nu se mai pomenise așa ceva de prin 1945, când a existat o contracție-record la finalul războiului.

Acest lucru a fost însă rapid contrabalansat de o creștere lentă, apoi susținută, a prețurilor la materialele de construcții. Criza sanitară a redus în mod forțat capacitățile mondiale deproducție și a afectat fluxurile de transport internațional. Mai mult, renunțarea la resticții și reluarea activității la nivel global, într-un iureș și o ciudă explicabilă, au generat furnizorilor tradiționali, cu stocuri aproape de zero, o cerere nestăviltă de materii prime și resurse. Pe măsură ce activitatea economică s-a intensificat, spaţiile de birouri şi universul de consum și-au redeschis porţile pentru a-i primi pe clienții dornici să-şi cheltuie economiile acumulate în carantină.

Omenirea a revenit la un consum încrâncenat și s-a orientat să recupereze, în fel și chip, pagubele acumulate în business. În 2020, consumul final de petrol şi produse petroliere în scopul producerii de energie a scăzut cu 10% în Uniunea Europeană, la 310 milioane tone echivalent petrol (Mtep), atingând cel mai redus nivel înregistrat din ultimii 31 de ani. Dar lucruruile s-au întors pe dos un an mai târziu, când a repornit activitatea și consumul de carburant aproape că a ajuns la nivelul anului 2019. În privința gazelor naturale, Europa are de rezolvat cel mai mare dezechilibru: consumă 14,2% din producția mondială, dar produce doar 5,7% din aceasta, fiind nepermis de dependentă de resursele din Rusia. În pandemie s-a consumat din depozite și rezerve, care nu au mai fost reumplute, stârnind panică. Ca un făcut, nici vremea nu a mai ținut cu bâtrânul continent: în anii din urmă, până și vântul a suflat mai slab, făcând centralele eoliene de pe continent să funcționeze la o capacitate mai redusă.

În 2021, Europa a cunoscut o primă creştere explozivă a preţurilor la energie, ameninţând șansele de revenire economică și punând, după zeci de ani, presiuni greu de anticipat asupra veniturilor gospodăriilor. Replicile acestui seism au tot urmat și seria nu s-a încheiat, cu siguranță.

Lovitura de grație a venit însă odată cu invazia Federației Ruse în Ucraina, care a umplut ochi paharul cu neajunsuri, temeri și panică. Conflagrația militară din Est, blocarea Ucrainei, a celor mai multe noduri de distribuție, embargoul lumii impus Rusiei și închiderea multor rute de transport a accentuat dramatic criza economică – cea energetică, de materii prime, materiale, forță de muncă.

După peste 30 de ani în care supraproducția era cuvântul de ordine în industria auto, pandemia și războiul au dat peste cap tendințele. Penuria de semiconductori generată de criza sanitară și bulversarea lanțurilor de aprovizionare au paralizat producția, cumpărătorii de automobile trebuind să renunțe la reduceri și să aștepte mult mai mult timp pentru vehiculele comandate.

Criza globală de semiconductori a forțat închiderea fabricilor într-o gamă largă de sectoare, de la mașini, la dispozitive de îngrijire a sănătății. În sectorul auto, de exemplu, producția din unele state membre a scăzut cu o treime în 2021. Acest lucru a făcut mai evidentă dependența extremă a lanțului valoric al semiconductorilor de un număr foarte limitat de actori într-un context geopolitic complex.

Problemele nu s-au limitat doar la atât: pe lângă evenimentele din Ucraina, declanşarea unui nou val de coronavirus în centrul regiunii chineze, unde se concentrează producţia industrială a acestei ţări și unde au fost introduse noi măsuri de izolare, a dus la ajustări a lanţurilor globale de aprovizionare, fiind spulberate multe din speranţele de revenire a transportului de mărfuri fiabil şi neîntrerupt în acest an, crescând presiunea asupra consumatorilor prin preţuri. Chiar și sancţiunile financiare ale Statelor Unite şi ale aliaţilor lor impuse Rusiei, închiderea spaţiului aerian pentru multe avioane cargo, nevoite să efectueze zboruri mai lungi şi mai scumpe din Asia către Europa, au contribuit indirect la îngustarea perspectivelor.

Ca să protejeze pe cât posibil Uniunea, Comisia Europeană a prezentat în februarie 2022 un set cuprinzător de măsuri pentru a-și consolida industria de semiconductori și pentru a reduce dependența de Asia în acest sector indispensabil pentru numeroase industrii, de la producția de electrocasnice, gadgeturi, la producția auto. Astfel, forul european a anunțat că pune la bătaie 43 miliarde de euro prin inițiativa „Chips Act” pentru cercetare, producție și un lanț de aprovizionare rezistent în sectorul cipurilor.

Cu toata acestea, compania de cercetrae Gartner dă oarecari șanse de reabilitare industriei. „Creșterea prețului mediu de vânzare a semiconductoarelor din cauza penuriei de cipuri continuă să fie un factor-cheie pentru creșterea pe piața globală în 2022, dar este de așteptat ca treptat constrângerile generate de furnizarea componentelor să se diminueze treptat în acest an, iar prețurile să se stabilizeze”, opinează Alan Priestley, vicepreședinte de cercetare al Gartner.
Ce mai spun experții aceleiași entități? Că, în general, perspectivele pentru veniturile globale din semiconductori au crescut, totuși, față de prognoza din trimestrul precedent, cu 37 de miliarde de dolari, la 676 de miliarde de dolari. Gartner crede că aplicațiile pentru automobile vor continua să se confrunte până în 2023 cu constrângeri de aprovizionare cu componente - în special în microcontrolere, circuite integrate de gestionare a energiei și regulatoare de tensiune, dar o creștere, fie ea încetinită, a piețelor de computere, smartphone-uri și servere, va fi de observat până la final de an.