Revista >> Mai 2022 [Nr. 244] >> Cover Story

Universitatea de Vest din Timișoara - Universitatea Alianțelor Europene!

Alexandru Batali

18 Mai 2022

În 2020, Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) și-a câștigat locul în grupul restrâns al alianțelor validate de Comisia Europeană pentru a forma Universităţi Europene și a dezvolta o nouă paradigmă educațională. Un an mai târziu, UVT a lansat inițiativa formării rețelei RO European Universities (RO-EU), ce a reunit universitățile românești membre ale alianțelor universitare europene. În 2022, rețeaua RO-EU a intrat în atenția Guvernului României și a Primului-ministru Nicolae Ciucă, care conștientizează importanța sprijinirii universităților romaneşti pentru o integrare mai eficientă în spațiul european al educației și cercetării și consacrarea lor în elita academică internaţională. Alături de prezentarea modului în care evoluează Alianţa Universitară Europeană UNITA, din care face parte universitatea pe care o conduce, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, rector al UVT și consilier onorific al Primului-ministru, evidențiază dintr-o perspectivă mult mai amplă rolul pe care reţeaua RO-EU îl poate avea în internaționalizarea învăţământului superior din ţară noastra şi în crearea unei nișe de dezvoltare strategică pentru România.

Universitățile românești se află în etapa tranziției post-pandemie, când se reiau activitățile clasice. Cum s-a desfășurat la UVT această etapă și cum vedeți utilitatea experienței de comunicare din activitățile online și hibrid, din perioada restricțiilor, pentru anii universitari următori?
Comunitatea noastră universitară a fost dinamică și adaptabilă în pandemie, asimilând imediat după declanșarea crizei pandemice toate mijloacele de comunicare online și instrumentele digitale necesare activităților de predare-învățare-evaluare. După doi ani, în etapa nouă care a început prin eliminarea stării de alertă, la începutul lunii martie, o largă majoritate a comunității noastre a simțit o mare eliberare de constrângeri, dar a avut și mai are de recuperat și o multitudine de obișnuințe și de procese care nu s-au mai exersat în timpul pandemiei, dar și o revenire dintr-o anume stare de confort, aș spune inevitabilă. Practic, am consultat, ca în toate procesele decizionale importante, toate facultățile și comunitatea studențească, cadrele didactice și cercetătorii, și am ajuns la concluzia de a adopta un plan de revenire graduală și prudentă la formatul de desfășurare față în față, în campusul universitar, al activităților didactice. Evit a folosi formula „întoarcerea la formatul clasic” pentru că normalul și clasicul vor avea cu totul alte înțelesuri în noua paradigmă a învățământului, indiferent că vorbim de cel preuniversitar sau de cel superior. Acest plan de reîntoarcere în spațiul fizic al universității a prevăzut continuarea activităților didactice în semestrul al doilea al anului universitar în curs în maniera în care acestea au început, majoritatea programelor desfășurându-și activitățile în format hibrid, iar apoi, după 11 aprilie 2022, am trecut la formatul față în față, fizic, în spațiile UVT.
Am luat în considerare, cu realism, toate provocările acestei perioade, referitoare mai ales la opțiunile logistice pe care le aveau studenții. Din cei peste 15 mii de studenți înscriși la programele UVT, jumătate provin din din afara Timișoarei și se cazează în spații private cu chirie, nu sunt localnici, restul fiind studenți internaționali ori studenți din alte localități, care au locuri în căminele UVT, dar și studenți timișoreni. Ne-am aflat în fața unei schimbări iminente, care urma să îi includă pe miile de studenți ce erau nevoiți să-și rezolve situația locuirii în Timișoara, după ce, timp de luni bune, nu au mai fost rezidenți în oraș. Sigur, am rezolvat și alte urgențe, legate de operaționalizarea unor spații pe care le-am reabilitat total în perioada stării de alertă, care se aflau în stadii diferite de modernizare și utilare. Am realizat investiții semnificative în spațiile de învățământ, în laboratoare și alte categorii de utilități universitare, inclusiv pentru facilități sportive și de evenimente culturale. În martie am accelerat toate lucrările și chiar am replanificat unele lucrări, pentru a fi la zi, cu întreaga universitate pregătită de activitățile în format clasic, odată cu reluarea programului universitar normal, în 11 aprilie.
Desigur, am realizat în perioada celor doi ani de pandemie și de activități online și hibride că universitățile, ca orice sistem care dorește să se dezvolte și să reziste pe o piață puternic concurențială, național și internațional, trebuie să-ți modifice și să-și adapteze modul de lucru și politicile educaționale. În procesul accelerat de mobilitate educațională și integrare a resurselor și capacităților profesionale formate de către universitățile de top din întreaga lume, formatul hibrid, față în față și online, de desfășurare a activităților didactice, devine esențial. O universitate de anvergură internațională, precum este UVT, este în mod categoric pregătită să integreze în cadrul tuturor programelor sale de studii aceste noi tehnologii și facilități de comunicare online, instrumente care devin chiar prioritare pentru succesul și consacrarea internațională.

Anul trecut, în mediului de educație și cercetare academică din România a apărut o inițiativă propusă chiar de către UVT, rețeaua universităților românești membre ale alianțelor universitare europene, numită Ro European Universities. Care este rolul acestei rețele?
Am avansat anul trecut o inițiativă de coagulare a pozițiilor publice adoptate de universitățile românești membre ale alianțelor universitare europene și am format rețeaua universităților numită RO European Universities (RO-EU). Grupul a fost format la inițiativa UVT și include următoarele instituţii de învăţământ superior din România: Universitatea din Bucureşti, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea de Medicina şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea din Petroşani, Universitatea Politehnica din Timişoara şi Universitatea de Vest din Timişoara.
După o perioadă prolifică de colaborare, extinsă de-a lungul anului 2021, anul acesta, rețeaua „RO-EU” și-a operaționalizat calendarul și a avansat spre o etapă tehnică de lucru. Încă de la prima întâlnire a grupului de lucru s-au prezentat proiectele la care iau parte fiecare din universităţile reprezentate. Am identificat activităţile la care este nevoie de colaborare inter-instituțională pentru a depăşi diverse obstacole și am stabilit paşii pentru a începe comunicarea cu instituţiile centrale relevante pentru activităţile respective. Printre subiectele abordate în timp s-au numărat cele legate de co-finanţarea proiectelor de către Ministerul Educației, de programul mobilităţilor virtuale de studiu pentru studenţi, iar apoi și de definirea şi utilizarea micro-certificărilor în învăţământul superior, precum şi acreditarea programelor de studiu de tip „joint degree”.

În luna martie a acestui an, reprezentanții universităților membre ale rețelei „RO-EU” au avut o întrevedere cu Prim-ministrul Nicolae Ciucă, care a invitat cei zece rectori ai universităților românești membre ale alianțelor universitare europene pentru a dezbate cu privire la identificarea căilor concrete de susținere a educației și cercetării românești, în context european. Prim-ministrul a fost de acord, cu această ocazie, să abordăm subiectele esențiale pentru implicarea activă a universităţilor româneşti în alianţele din care fac parte, pentru asumarea unor iniţiative care să ducă la crearea unui cadru legislativ modern în domeniile educaţiei şi cercetării în România. Am punctat, cu această ocazie, importanţa mobilităţilor studenţilor, a cadrelor didactice şi a cercetătorilor şi crearea unor sisteme simple şi eficiente pentru recunoaşterea perioadelor de studii şi a activităţilor desfăşurate inclusiv sub forma micro certificărilor.

La începutul acestui an ați fost desemnat consilier onorific al Primului-ministru pentru sprijinirea participării universităților românești la programele și inițiativele dezvoltate în Spațiul European al Educației și în Spațiul European al Cercetării. Acest spațiu universitar european reprezintă o nișă de dezvoltare strategică pentru Guvernul României?
Nu cred că poate fi identificată o nișă mai importantă decât cea a spațiului universitar european, în care guvernarea să investească resurse pentru ca educația și cercetarea românească să avanseze și să se internaționalizeze. Desigur, universitățile românești sunt atractive pentru studenții non-UE, proveniți din multe regiuni și țări ale zonei Orientului Mijlociu și Africii, care nu se află la distanțe foarte mari de România. Dar etalonul nostru este Europa, atât ca model de comunitate universitară, cât și ca valori ale cunoașterii și cercetării academice. Noi suntem parte activă a evoluției UE, aici ne afirmăm principalele obiective ale politicilor publice în educație.
Din acest motiv, la nivelul Guvernului României și a Prim-ministrului Nicolae Ciucă se manifestă un interes strategic pentru integrarea noastră eficientă în ecosistemul Spațiului European al Educației și al Spațiului European al Cercetării.
Mă onorează și mă motivează în mod deosebit acest rol, pe care Prim-ministrul Nicolae Ciucă mi l-a încredințat. Sunt convins că în lumea competitivă a educației europene, universitățile românești ambițioase și cu ținută academică își au un rol important, dar nimic nu este de la sine înțeles în această competiție, rezultatele și succesele de nivel internațional nu pot fi obținute decât prin investiții publice inteligente și masive prin care universitățile românești se vor consolida și vor face față exigențelor imense din Spațiului European al Educației și al Spațiului European al Cercetării. Guvernul României înțelege imperativul de a oferi universităților europene membre ale „RO-UE” resurse consistente, dedicate obiectivului strategic de consacrare a acestor universități în elita Europei, prin care comunitățile academice ale acestor universități vor câștiga un avans considerabil, pentru atingerea parametrilor de excelență doriți.

Cum se dezvoltă alianța UNITA, rețeaua universitară din care UVT face parte alături de alte cinci universități europene, din patru țări vorbitoare de limbi romanice, cu care avem legături culturale și relații semnificative – Italia, Franța, Spania și Portugalia?
Merită să reafirm obiectivul pe termen lung pe care UNITA l-a fixat prin misiunea sa, anume crearea unei universități europene participative, deschise, incluzive și eficiente. Construim, astfel, un campus inter-univesitar european al UNITA, digitalizat şi conectat la realităţile culturale şi socio-economice din teritoriile reprezentate. În primii trei ani din durata de implementare a rețelei, domeniile pe care se axează eforturile alianţei pentru atingerea obiectivelor proiectului sunt cele referitoare la energiile regenerabile, economia circulară şi patrimoniul cultural. Implementăm mai multe micro-acțiuni comune, la nivel de rețea, având însă o arie de acoperire semnificativă, la nivelul celor peste 40 de parteneri asociaţi (instituţii de învăţământ superior, organizaţii neguvernamentale, companii publice şi private, instituţii guvernamentale locale şi regionale), o rețea incluzivă ce definește ecosistemul UNITA ca pe un model de bune practici și ca pe un mediu de educație și cercetare prielnic formării cetățenilor europeni.
Suntem într-un an cu activitate efervescentă, în 2022, mai ales pentru că mobilitățile fizice ne sunt, din nou, la îndemână. Acum, studenții, cadrele didactice, personalul administrativ și cercetătorii au posibilitatea să se deplaseze fizic, în sistemul mobilităților din rețeaua europeană UNITA, care grupează peste 160.000 de studenţi şi care funcţionează în ecosisteme geografice, culturale şi socio-economice de graniţă. Avem tradiții, obiceiuri și preferințe comune, în spațiul latin al celor cinci țări în care se află universitățile membre, iar acoperirea noastră europeană, de la estul până la vestul UE, reprezintă un arc cultural și social care simbolizează și diversitatea, dar și unitatea Europei, într-o perioadă de frământări, de conflicte la graniță, de crize simultane, care ne provoacă, fără să ne demobilizeze. UNITA este pentru noi educația viitorului, în spațiul comun european.

Cum potenţează apartenența şi paşii făcuţi în cadrul UNITA impunerea modelului şi a strategiei „UVT Teaching Brand”?
Este absolut firesc să vedem această legătură intrinsecă între componenta strategiei „UVT Teaching Brand” și dezvoltarea UVT ca universitate a alianțelor europene, în care apartenența de alianță este chiar un pașaport către o educație multiculturală. În Europa, căutarea unor strategii individualizate de predare și învățare este o obișnuință a colectivelor de cercetători din universități. În România, până acum, nu am avut un astfel de model, particularizat și foarte bine structurat, astfel că ideea unui brand de predare și învățare apărea în urmă cu doi-trei ani drept una inovativă. Se simțea foarte pregnant nevoia unui trend-setter care să inițieze în mod inovativ și pentru universitățile românești structurarea unui brand educațional. Nu am stat pe gânduri, la UVT, în ultimii trei ani, am format o echipă de oameni pasionați, care au avut alături și participanți de la Universitatea din Maastricht, astfel că am dezvoltat un asemenea concept, un brand educațional. Practic, profilul nostru cultural, relevat foarte clar în cadrul dezvoltării parteneriatului multiplu spre care am avansat în alianța UNITA, ne-a ajutat substanțial și pentru implementarea modelului „UVT Teaching Brand”. Explicația este foarte simplă, acest model a fost conturat tocmai pentru ca să aducem proceduri creative în procesul învățării.
Experiențele traversate în dezvoltarea colaborării din alianța europeană UNITA sunt foarte favorabile pentru potențarea modelului „UVT Teaching Brand”, asta tocmai pentru că în UNITA contează în primul rând abordările colaborative. Revin la a sublinia faptul că în proiectul UNITA se conturează Campusul universitar UNITA, care și-a propus, ca obiective majore, câteva ținte care sunt aplicabile și pentru modelul „UVT Teaching Brand”: asigurarea flexibilităţii în experienţa de învăţare şi eliminarea barierelor geografice, promovarea învățării colaborative și a interacțiunii în timp real între profesori și studenți, accesul la resurse online open source, susţinerea creării de comunităţi de studenţi, cadre didactice ori personal administrativ pe diverse teme şi în diverse domenii, stimularea mobilității și schimburilor de studenți și creșterea dimensiunii sociale a experienței de campus universitar. Aceste activități complexe vor contribui și la maturizarea modelului „UVT Teaching Brand”, pentru că UVT va prelua multe dintre cele mai specifice achiziții cognitive și de conduItă educațională din alianța universitară europeană UNITA.

În ce măsură RO European Universities (RO-EU) va contribui la creşterea capacităţii de a atrage mai multe proiecte şi surse de finanţare naţionale şi europene menite să asigure o mai bună integrare a membrilor săi în Spațiului European al Educației și în Spațiului European al Cercetării?
Constituirea RO European Universities (RO-EU) a fost propusă de comunitatea UVT ca urmare a experiențelor inovative pe care universitatea noastră le-a dobândit în formarea și consolidarea alianței europene UNITA. Am luat personal inițiativa de a propune coagularea și structurarea strategică a acestei comunități universitare românești, în care participă, până acum, cele 10 universități care fac parte din alianțe europene, tocmai pentru că este important să completăm măsurile naționale cu cele prevăzute în cadrul Spațiului European al Educației și în Spațiului European al Cercetării.
Universitățile reprezentate în RO European Universities (RO-EU) au acum un aliat de încredere în Guvernul României și în Primul-ministru Nicolae Ciucă, pentru că am găsit o cale de comunicare eficientă pentru a transmite oficialilor Guvernului României importanța unui sprijin intern public substanțial pentru aceste universități, pentru ca ele că reușească atingerea unor obiective de etapă, odată cu participarea la alianțele europene. Aceste universități vor fi cele care vor asigura în anii următori avansul procesului de internaționalizare a educației și cercetării românești, deci este firesc să găsim în Guvernul României cel mai important susținător al RO European Universities (RO-EU).

Prin susținerea Guvernului, sperăm să reușim multiplicarea mobilităţilor studenţești, a cadrelor didactice şi a cercetătorilor, dar și crearea unor sisteme simple şi eficiente pentru recunoaşterea perioadelor de studii şi a activităţilor desfăşurate, inclusiv sub forma micro certificărilor. În plus, este de mare interes asumarea unor iniţiative care să ducă la crearea unui cadru legislativ modern în domeniile educaţiei şi cercetării în România, care să fie sincronizate cu cele din principalele țări europene. Am încredere că următorii doi ani vor fi productivi pentru reforma legislației din România, în domeniul educației și cercetării, pentru ca să ne înscriem în tendința internaționalizării colaborative, specifică noilor alianțe europene de universități, cel mai avansat cadru al educației și cercetării europene. Practic, în doar câțiva ani, marile universități românești vor avea un profil complet european, internaționalizat și dinamizat, similar celorlalte universități partenere din alianțele în care aceste universități sunt partenere, astfel încât, de la Marea Neagră până la Atlantic, spațiul european să cuprindă universități integrate, cu standarde ale excelenței foarte bine agregate. Iar aici participarea universităților românești va fi foarte vizibilă, este dezideratul principal pentru care a fost formată rețeaua RO European Universities (RO-EU).