Revista >> Mai 2022 [Nr. 244] >> Cover Story

25 de ani de Erasmus+ în România: transformarea prin învățare continuă

Radu Ghitulescu

18 Mai 2022

De 25 de ani, programul Erasmus+ deschide minți și schimbă vieți în România. Pentru a vă ajuta să înțelegeți cum se întâmplă efectiv această metamorfoză, vă propunem o abordare complementară, prin dubla perspectivă: cea a ANPCDEFP, agenția care gestionează cel mai de succes program european la nivel național, și cea a unui beneficiar al programului, ale cărui proiecte sunt nominalizate în mod constant ca exemple de bune practici la nivel european. Abordarea duală este necesară pentru a avea o imagine cât mai bună a modului prin care Erasmus+ reușește să schimbe România prin învățare.

Anul acesta, Erasmus+, cel mai longeviv, amplu și de succes program educațional al Uniunii Europene, împlinește 35 de ani. Atributele sunt justificate ținând cont de faptul că, începând din 1987, peste 12 milioane de cetățeni au beneficiat de acest program. Impactul Erasmus+ nu se răsfrânge însă doar asupra participanților direcți, ci are un efect în masă, aceștia devenind agenți de propagare ai unei transformări de durată.
Efectele Erasmus+ sunt tot mai vizibile și la nivel național, unde programul Uniunii Europene celebrează anul acesta 25 de ani. Un sfert de veac în care Erasmus a jucat un rol-cheie în transformarea mediului educațional, fiind singurul program european de finanțare care înregistrează în mod constant o rată de absorbție de peste 99% și ale cărui alocări se dovedesc an de an insuficiente în raport cu numărul de cereri depuse.
De exemplu, numai în perioada 2014-2020, prin Erasmus+ au fost absorbite peste 520 de milioane de euro, în aproape 5.000 de proiecte derulate. Numărul beneficiarilor este însă, de fapt, de patru ori mai mare, aproximativ 80.000 de organizații fiind implicate în proiecte finanțate peste tot în Europa.
Acestea sunt însă doar câteva repere de etapă, pentru că obiectivele noului exercițiu al programului Erasmus+ sunt mult mai ambițioase: pentru perioada 2021-2027 Comisia Europeană se așteaptă ca numărul beneficiarilor să depășească 10 milioane de cetățeni europeni. Iar pentru atingerea acestor ținte, bugetul alocat programului a fost majorat cu 80% față de perioada 2014-2020, ajungând la 28 de miliarde de euro.

Efectele pandemiei asupra programului se atenuează
Obiectivele sunt ambițioase, însă în ultimii doi ani ani programul a fost marcat drastic de evoluția crizei sanitare globale. Din fericire, la nivel local reculul înregistrat în derularea proiectelor finanțate prin intermediul programului Erasmus+ se atenuează tot mai rapid.
„Programul Erasmus+, cu pilonul său principal mobilitatea cu scop de învățare, a fost, parțial, o victimă colaterală a pandemiei de Covid 19, peste tot în Europa. Cu toate acestea, în România volumul de mobilități a început să crească, după ce în 2020 s-a redus cu aproximativ 50%. Fenomenul se manifestă încă de anul trecut, iar în prezent interesul pentru participarea la mobilități se apropie de nivelul anterior declanșării pandemiei. Proiectele de cooperare și-au desfășurat cea mai mare parte a activităților și au reușit să se încheie cu bine, după ce perioadele de implementare au fost extinse cu un an și multe dintre reuniunile transnaționale în format fizic s-au desfășurat în mediul virtual. Pe de altă parte, conflictul din Ucraina nu a afectat de loc mobilitățile outgoing. În privința celor incoming, doar în sectorul de învățământ școlar s-au înregistrat unele reticențe ale părinților din anumite țări europene în a-și lăsa copiii să vină în România la activitățile planificate. Dar, în final, popularitatea programului nu a avut de suferit“, ne-a explicat Monica Calotă, directorul ANPCDEFP.
În acest context, trebuie precizat faptul că, în România, interesul pentru programul Erasmus+ se menține constant la cote înalte, cu mult peste media europeană. Conform datelor de monitorizare ale Comisiei Europene, țara noastră are cel mai mare raport între numărul de candidaturi depuse și cel de proiecte finanțate (de 3 la 1) dintre toate statele UE participante la program.

Schimbările încep să fie asimilate
Erasmus+, vine și cu o serie de schimbări de substanță pentru perioada 2021-2027, meninte să eficientizeze desfășurarea proiectelor și să simplifice procedurile birocratice.. Programul urmărește, totodată, să impulsioneze și dezvoltarea abordărilor strategice în rândul organizațiilor în vederea transformării digitale, a includerii persoanelor cu oportunități reduse, precum și a integrării principiilor „verzi“ de sustenabilitate.
Astfel, una dintre cele mai importante schimbări introduse de noua versiune a programului Erasmus+ este extinderea către celelalte domenii de educație a modelului Cartei Erasmus, folosit în învățământul superior ca modalitate de acreditare pentru universități. „Introducerea acreditării ca model de practică preluat din învățământul superior și pentru proiectele de mobilitate din sectoarele de educație școlară, educația adulților, VET, tineret și Corpul European de Solidaritate (CES) reprezintă cea mai substanțială îmbunătățire adusă de noua ediție a programului Erasmus+. Și asta deoarece schimbă, pe termen mediu și lung, paradigma de dezvoltare instituțională prin proiecte, ducând-o la un nivel strategic. Deocamdată suntem la jumătatea primului an de implementare a proiectelor derulate de primele organizații care au obținut acreditarea și este prematur să discutăm de impact. Dar un lucru e sigur: organizațiile acreditate au înțeles cât de simplu este accesul la finanțare în acest sistem, pentru că nu mai trebuie să scrie proiecte noi și să treacă printr-un proces de selecție în fiecare an, cu rezultat incert“, subliniază Monica Calotă.

Organizațiile locale se adaptează rapid la nou
Ce alte schimbări a mai propus Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 și cum sunt ele asimilate de organizații?
• Reducerea efortului birocratic prin modalități mai simple de raportare și prin digitalizarea proceselor de lucru.
• Noul mod de finanțare pentru proiectele de cooperare prin acordarea bugetului sub formă de sumă forfetară. „Este tot o transformare de calitate, pentru că la momentul raportării accentul se deplasează de la a prezenta documente financiare justificative și birocrație, către a demonstra – utilizând indicatori și dovezi ale atingerii țintelor – că proiectul și-a îndeplinit toate obiectivele asumate. Desigur că va fi dificil la început, dar e un proces de învățare, care va duce la evoluție instituțională“, precizează directorul Agenției.
• Introducerea mobilităților de scurtă durată. „Mobilitățile de scurtă durată, în special acele «Blended Intensive Programmes», au reprezentat un real succes în 2021 și, dacă ne luăm după cererea primită în 2022 de la universități, vor continua să fie.“
• Extinderea nivelului de includere a persoanelor cu oportunități reduse. „Cel puțin pentru România, sprijinirea includerii și diversității nu reprezintă neapărat o noutate, din moment ce am avut propria strategie națională de includere încă din 2016, cu rezultate bune în acest sens. Ne bucură însă faptul că în noul program există sprijin financiar suplimentar pentru includerea persoanelor cu oportunități reduse.“
• Încurajarea dezvoltării componentelor „verzi“. „Promovarea dezvoltării durabile a fost introdusă ca prioritate orizontală a Comisiei Europene pentru selecția proiectelor și suntem satisfăcuți de numărul din ce în ce mai mare de proiecte care o adresează“, afirmă oficialul ANPCDEFP.

Transformări și la nivelul Agenției
2022 nu marchează doar o aniversare, ci și multiple transformări, atât a programului în sine, cât și a ANPCDEFP, Agenția ajustându-și structura pentru a răspunde cât mai eficient nevoilor organizațiilor, precum și noilor obiective Erasmus+. „Începând cu 1 ianuarie, departamentele din cadrul Agenției care gestionează proiectele s-au reorganizat, ca să fim mai aproape de nevoile beneficiarilor. Astfel, în prezent, există departamentele: • Proiecte în domeniul educației școlare și educației adulților; • Proiecte în învățământul universitar; • Proiecte în domeniul formării profesionale și • Proiecte în domeniul tineretului. Aceste departamente gestionează toate tipurile de proiecte din sectorul respectiv. Totodată, Departamentul Proiecte în domeniul educației școlare și educației adulților înglobează, începând cu 1 aprilie, și acțiunea
eTwinning, care se va desfășura astfel într-o sinergie firească cu proiectele
Erasmus+ din școlile din România. Agenția a obținut în acest sens și o mărire a numărului de posturi, ca urmare a preluării acțiunii eTwinning și a sporirii complexității activităților și bugetului în noile programe“, ne-a precizat Monica Calotă.
O altă schimbare este cea generată de criza provocată de războiul din Ucraina, Comisia Europeană transmițând în acest sens o serie de repere de flexibilizare a utilizării fondurilor eventual necheltuite în proiecte Erasmus+ sau Corpul European de Solidaritate, în sprijinul integrării refugiaților – elevi, tineri, studenți și profesori – în activități integrate în proiecte.

Există însă și zone în care mai trebuie insistat și unde este nevoie de sprijin suplimentar din partea Agenției, după cum ne-a precizat interlocutorul nostru: „În primul an, respectiv în 2021, am avut dificultăți în a motiva organizațiile și instituțiile să candideze pentru noua acțiune de Parteneriate de mică anvergură – «Small scale partnerships». Însă, prin măsurile de promovare intensă pe care le-am aplicat prin toate canalele disponibile, la termenele limită din 2022 situația se prezintă mai mult decât mulțumitor: am primit un număr foarte mare de candidaturi, ceea ce ne va permite să alegem proiecte de o calitate ridicată.“

Școlile care învață devin școli care se transformă
Așa cum am menționat, pentru a avea o imagine completă asupra a ceea ce înseamnă 25 de ani de proiecte Erasmus+ în România, nu este de ajuns doar perspectiva Agenției, ci este nevoie și de cea a actorilor implicați, respectiv a organizațiilor prin care programul este transpus în inițiative concrete.
Am prezentat de-a lungul timpului numeroase astfel de realizări și mărturii și vom continua să o facem pentru că exemplele detaliate în paginile revistei au valoare crescută prin potențialul de replicare, reprezentând modele de bune practici confirmate la nivelul Comisiei Europene.
Și de data aceasta am apelat la un astfel de „model“, Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil“ din Iași, care deține un adevărat record în ceea ce privește numărul de proiecte Erasmus+ nominalizate ca exemple de bune practici la nivel european.

„În educație trebuie să anticipezi viitorul“
„Ne-am propus ca la Liceul Teoretic de Informatică «Grigore Moisil» din Iași să oferim elevilor noștri o Școală a Viitorului, în care fiecare elev și fiecare profesor să se simtă valorizat și să aibă cele mai bune condiții pentru a se dezvolta. Discuțiile pe care le avem constant cu elevii și profesorii despre nevoile lor de dezvoltare profesională și personală ne oferă imaginea unui puzzle imens, în care încercăm să așezăm în fiecare zi câte o piesă. În educație trebuie să anticipezi viitorul pentru a fi cât mai pregătit pentru prezent și trebuie să introduci inovații în sala de clasă. Iar dacă perspectivele cadrelor didactice se intersectează cu cele ale elevilor și reușim să conectăm stilurile de predare cu cele de învățare, atunci acesta este un bun început pe care putem clădi, pentru că școlile care învață devin cu adevărat școli care se transformă. De aceea, suntem mereu atenți la competențele și mediile de dezvoltare de care au nevoie elevii noștri și construim scenarii didactice adecvate nevoilor lor de învățare. Pentru aceasta, am adus dronele în sălile de clasă, am creat condiții pentru ca elevii noștri să producă piese pentru roboți la imprimantele 3D din atelierele de robotică ale școlii, am introdus tehnologiile de realitate augmentată și virtuală în procesul de învățare și încercăm să aducem cât mai multe inovații la ore. Credem că, în acest sens, cea mai mare oportunitate pentru dezvoltarea școlii, a elevilor și profesorilor ei este reprezentată de proiectele europene. Un proiect european este o poartă deschisă, pe care trebuie să intri pentru a răspunde nevoilor de învățare ale elevilor și pentru a oferi sustenabilitate ideilor care dau consistență valorilor și principiilor unei organizații inteligente“, ne-a explicat profesor dr. Adina Romanescu, directorul Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil“ din Iași și unul dintre cei mai fervenți susținători și promotori ai proiectelor Erasmus+.
Iată însă câteva exemple și mărturii concrete ale modului în care liceul din Iași a transformat aceste deziderate în realizări concrete, apreciate la nivel european.