Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Prof. univ. dr. Florin Stănică, prorector USAMV București: „Horticultura are potențialul de a deveni un domeniu regal pentru economia României”

18 Mai 2022



În mod simbolic horticultura este spaţiul de întâlnire, interacţiune şi simbioză dintre natură, în sens larg, şi natura umană. Cât de hrănitor este acest schimb pentru specialiști și publicul larg? Care este rolul pe care îl joacă horticultorul în societate și horticultura în dezvoltarea oamenilor și a unei țări? Poate deveni horticultura un domeniu strategic al economiei naționale? Cum stimulează învățământul și cercetarea de profil modernizarea și digitalizarea agriculturii românești, conectarea la tendințele și provocările momentului, formarea de profesioniști, dar și de comunități pasionate și ecosisteme funcționale? Am explorat aceste întrebări și am găsit răspunsuri nuanțate în interviului cu prof. univ. dr. Florin Stănică (foto), prorector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București, cu ocazia deschiderii Zilelelor Horticulturii Bucureștene-Hortus FlorShow, evenimentul tradițional al Facultății de Horticultură, organizat în acest an în perioada 5-8 mai.?

Zilelele Horticulturii Bucureștene - Hortus FlorShow ne oferă la începutul lunii Mai şansa de a ne conecta și de a fi parte din ciclurile vieţii şi ale reînnoirii, de a le celebra totodată. Descoperim totodată frumusețea domeniului horticol.

Luna Mai poate fi considerată cea mai frumoasă din an: natura renaşte, suntem înconjuraţi de flori şi plante ornamentale, pe care le cultivăm şi le evidenţiem în tot felul de sisteme decorative pentru a ne îmbogăţi viaţa. Horticultorii sunt o „specie” aparte, căreia îi place să fie în mijlocul naturii, care este îndrăgostită de frumos, de culoare, de parfumuri deosebite, de fructe, de un vin bun, de tot ce poate oferi mediul înconjurător, contribuind totodată la crearea de locuri pline de armonie - în spaţiul exterior, dar şi în cel interior - de care sufletul nostru să se bucure, Sărbătorind Seniorii Horticulturii Româneşti în cadrul unei manifestări speciale am trăit satisfacția de a-i avea alături de noi pe cei care au contribuit la dezvoltarea acestui domeniu minunat. Din prezentări şi prelegeri, din actul de laudatio, din depănarea amintirilor a reieşit faptul că plantele şi oamenii sunt strâns legaţi unii de alţii, şi practic, conectându-ne la natură şi învăţând din frumuseţea ei, reușim să o multiplicăm, chiar şi în spaţii neconvenţionale, cum ar fi amenajarea cu plante și flori a unei încăperi, însufleţind practic o zonă inertă. Acelaşi lucru se întâmplă de exemplu când creăm o plantaţie de pomi pe un teren viran, care ajung să înflorească, să rodească şi să producă sănătate şi o stare de bine. Plantele verzi ne hrănesc, dar în acelaşi timp ne bucură ochii şi sufletul, şi în acest lucru constă frumuseţea și utilitatea profesiei de horticultor, pe care ne străduim să o facem mult mai vizibilă prin evenimentele dedicate pe care le organizăm.



Pandemia şi războiul au adus în vieţile noastre mai multă anxietate şi chiar depresie. Horticultura, ca orice domeniu al frumosului şi viului poate fi un instrument terapeutic şi un vehicul de redescoperire şi conectare la sens, o formă de igienă şi vindecare spirituală.
Horticultura joacă un rol important în echilibrarea noastră, în reîntoarcerea spre natură şi spre esenţa vieţii. Există grădini botanice – şi dorim să amenajăm și noi una în universitatea noastră – pentru persoane cu dizabilităţi, zone pentru nevăzători unde sunt plasate plante plăcute la atingere, care pot emite parfumuri sau arome în urma contactului, şi astfel vizitatorii reuşesc să le simtă şi să se bucure de acest lucru. Desigur, este extrem de reconfortant să lucrezi în natură, să plantezi o plantă, să o îngrijeşti şi să vezi ulterior roadele acestei activităţi. Sunt persoane despre care se spune că au degete verzi: tot ce plantează prinde viaţă. Plantele simt energia pozitivă a omului și de aceea încurajez studenţii să „vorbească” cu plantele pentru a deveni mai puternice şi mai rodnice. Avem de a face practic de un schimb terapeutic în ambele sensuri. Există din ce în ce mai multe persoane, din domenii foarte diferite, care simt nevoia să facă ceva în natură pentru a se deconecta şi încărca cu energie bună. În facultatea noastră de horticultură avem și învăţământ la distanţă, în care studenții provin în marea lor majoritate din alte domenii, dar sunt pasionați de horticultură şi animați de o dorinţă incredibilă de a învăţa lucruri noi.

Conştientizăm într-o măsură mai ridicată importanța resurselor naturale şi regenerabile, a nevoii securizării şi creşterii producţiei de hrană?
Discutăm tot mai mult despre horticultură ecologică/biologică pe fondul creşterii nevoii de a avea fructe şi legume proaspete - care au un aport extraordinar de important de vitamine, aminoacizi, substanţe grase sănătoase, chiar proteine și bineînţeles, fibre - care nu pot fi înlocuite de alte alimente. Pentru a fi sănătoşi avem nevoie zilnic de un consum constant de fructe şi legume proaspete, care nu conţin reziduri de pesticide. În această idee, în cadrul Facultăţii noastre avem două masterate, unul de horticultură integrată, celălalt de horticultura ecologică, prin care învăţăm studenţii cum să producă fără pesticide şi fără îngrăşăminte chimice. Există un trend în această direcţie, iar problemele din jurul nostru ne obligă să ne întoarcem spre pământ. Solul României este foarte bogat în materie organică, dar şi în substanţe minerale care dau gustul deosebit al fructelor şi legumelor noastre. Sectorul are nevoie de sprijin pentru a produce mai mult aici şi a importa mai puţin, de stimularea creşterii numărului de horticultori profesionişti sau amatori capabili să producă flori, fructe şi legume proaspete în ferme și în grădinile lor. Actuala criză energetică ne obligă să găsim soluţii neconvenţionale pentru înlocuirea îngrăşămintelor chimice care se obţin din gaze naturale, care înregistrează preţuri din ce în ce mai mari şi vor deveni din ce în ce mai puţin accesibile fermierilor. Trebuie să ne întoarcem spre resursele de materie organică: îngrăşământul de grajd şi compost – unde Facultatea de Horticultură are o experienţă îndelungată. De altfel, vom avea pe parcursul evenimentului şi demonstraţii practice de folosire a compostului în horticultură.



În actualul context internațional horticultura în mod special ar trebui să cunoască un reviriment în opţiunile profesionale ale tinerilor…

Deși avem nevoie din ce în ce mai mult de horticultură, există un paradox pe care îl traversăm: foarte mulţi tineri nu ştiu să facă diferenţa dintre agricultură, care se ocupă cu cultivarea speciilor de câmp pe suprafeţe foarte mari, și horticultură, care lucrează cu speciile de grădină: pomi şi arbuşti fructiferi, viţă de vie, legume, flori, arbori şi arbuşti ornamentali, şi bineînţeles cu tehnologia prelucrării acestor produse: vinificaţia şi tehnologia prelucrării conservelor din legume şi fructe. În universitatea noastră am constatat că sunt mulți studenţi care se înscriu la Facultatea de Agricultură, dar de fapt doresc să devină horticultori, interesaţi fiind de pomi, plante ornamentale sau de cultivarea în sere.
Pe de altă parte, situaţia este şi ea radical schimbată: în prezent concurența la Facultatea de Horticultură este de cel mult 2 candidaţi pe loc, în timp ce în perioada de dinainte de Revoluția din 1989 erau constant peste 10 candidați pe loc. Domeniul era însă foarte dezvoltat în România. Aveam suprafeţe foarte mari de sere, chiar cea mai mare întreprindere de sere din lume, la Işalniţa, lângă Craiova, aveam peste 300.000 de hectare de plantaţii pomicole, aproape 300.000 de hectare de plantaţii de viță de vie şi aproape aceeaşi suprafaţă cu legume şi, respectiv, cartof. Dacă socotim, depăşeam 1 milion de hectare… După 1989 horticultura şi zootehnia au fost sectoare foarte afectate de instaurarea aşa-zisei democraţii, exploataţiile intensive au fost abandonate sau distruse. Profesia de horticultor necesită totodată o pregătire şi cunoştinţe deosebite: sunt foarte multe specii cu care lucrezi, fiecare cu cerinţele sale şi trebuie să ştii să le cultivi. Cei care şi-au primit terenurile după Revoluţie nu au ştiut cum să întrețină plantaţiile existente la momentul respectiv pentru a fi productive. De aceea am ajuns să fim invadaţi în supermarketuri de soiuri şi specii de fructe şi de legume aduse din afară, pe care plătim anual peste 1 miliard de euro, deşi potenţialul horticol al României este incredibil și am putea să le producem aici. Există fermieri care au făcut în ultima perioadă investiţii consistente în sere, mai ales că 1 hectar de seră echivalează cu 100 de hectare de teren arabil. Ne îndreptăm spre solarii performante, sisteme noi care nu necesită energie convenţională şi care îţi permit să cultivi tot anul, avem aşa ceva şi la Facultatea de Horticultură şi în general ne străduim să promovăm sectorul, iar lumea să înţeleagă cât este de important. Pe de altă parte, plătim anual peste 1 miliard de euro pe seminţe şi material săditor, în loc să alocăm o zecime măcar din aceşti bani pentru producţia internă, care ar putea deveni extrordinară.

Poate fi schimbat acest curs prin strategiile naţionale pe termen mediu şi lung, pentru revitalizarea agriculturii şi a mediului rural?

Agricultura, în general, şi horticultura, în mod specific, au pontențialul de a deveni un domeniu regal pentru economia naţională. După aderarea României la UE a existat un program de finanţare a viticulturii româneşti şi au fost plantate în jur de 50.000 de hectare cu viţă de vie. S-au şi construit crame noi, iar rezultatele investițiilor sunt vizibile: au apărut multe vinuri de calitate în România, unele au pătruns pe pieţele externe. Zilele trecute am primit vestea câştigării marii medaliei de aur de către o Tămâioasa românescă din 1990, de la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație de la Pietroasa, acordată la un concurs internaţional din Spania. O altă Tămâioasă, din 1986, tot de la Staţiunea noastră de la Pietroasa, a câştigat în 2009 marea medalie de aur, la concursul Muscat du Monde organizat în Franţa… A existat şi un program de finanţare a producţiei de tomate, care a înregistrat diferite dificultăţi, dar am început să producem mai mult şi să reducem importurile. Din 2014 a început programul Investiţii în Plantaţiile Pomicole, care din fericire continuă şi în actuala perioada de finanţare, 2020-2027. Prin fondurile primite de la UE statul ajută înfiinţarea de plantaţii pomicole noi. Rezultatele nu sunt atât de spectaculoase, am ajuns să plantăm doar aproximativ10.000 de hectare de plantații pomicole, iar în trecut am avut peste 300.000 de hectare. Dacă plantăm în 4 ani 10.000 de hectare, în acest ritm vom atinge maximul anterior în 120 de ani… E clar că nu vom reuşi să întinerim patrimoniul pomicol la cotele din trecut, probabil vor fi suficiente 70-80.000 de hectare cu plantaţii pomicole moderne.



Ca o concluzie, există programe insuficiente de finanţare și nu avem niciunul pentru construirea de sere noi. Cu ocazia Zilelor Horticulturii Bucureștene a fost lansată cartea Monografia serelor din România, realizată de un colectiv de autori condus de Gheorghe Glăman, preşedintele Societăţii Române a Horticultorilor, în care descoperim istoria serelor din ţara noastră, culminând cu perioada de mare avânt de la sfârşitul anilor ‘80. Pe fondul schimbărilor climatice tot mai accentuate, trebuie să înțelegem că spaţiile de cultură protejate (sere, solarii) nu sunt influenţate de ploi sau de atacul bolilor şi dăunătorilor din exterior, factorii de mediu pot fi controlaţi şi implicit producţia de fructe şi de legume, tot timpul anului sau pentru o perioadă foarte lungă de timp. Serele au devenit structuri automatizate complet, controlate şi dirijate de la distanţă, un rezultat superior al cooperării dintre Internet of Things şi Horticultură. Aplicaţiile IT&C îşi pot găsi cel mai fertil teren în domeniul serelor şi în celelalte domenii ale horticulturii.

Aveți în vedere şi lansarea unui curs asociat noilor tehnologii?
Participăm de trei ani într-un proiect internațional Erasmus+, denumit VIRAL, acronimul în limba engleză a pregătirii studenţilor din învățământul superior în tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC). Din acel moment am hotărât la nivelul universităţii să promovăm la toate disciplinele de specialitate cel puţin 1 sau 2 cursuri care să abordeze noile tehnologii: satelitare, drone, senzoristică, etc, având totodată în câmpurile noastre experimentale astfel de instrumente pe care le studiem.

Stimulați în acest fel dezvoltarea agriculturii de precizie în România.

Am introdus la fiecare disciplină câte un curs de 2 ore legate de agricultura de precizie şi horticultura digitală şi vom introduce în programa fiecărei facultăţi din USAMV Bucureşti un curs de acest fel care să se întindă pe durata unui semestru. Din acest an am mai luat o hotărâre: vom invita în cadrul cursurilor de specialitate profesioniști care lucrează cu astfel de tehnologii, care pot susţine cursuri dedicate sau lucrări practice, cu demonstraţii în teren. Pe 7 Mai, de exemplu, vom avea în livadă demonstraţii făcute de o companie parteneră, care va prezenta aplicaţiile dronelor şi ale roboţilor în pomicultură. O altă companie va prezenta întregul arsenal de senzori și programe folosite pentru monitorizarea digitală a culturilor pomicole. Vom dezvolta mai mult şi colaborarea cu Universitatea Politehnica din București pentru a participa la proiecte de cercetare în comun pe domenii convergente. În altă ordine de idei, suntem în permanenţă preocupaţi de problematica largă cu care se confruntă fermierii, în sprijinul cărora venim cu soluţii oferite de cercetătorii noştri. Şi la această ediţie a Zilelor Horticulturii Bucureștene am organizat o expoziţie cu postere şi invenţii ale colegilor noştri, care reprezintă o sinteză a rezultatelor cercetării ştiinţifice din USAMV București şi din Facultatea de Horticultură, dar şi o modalitate de transfer de cunoştinţe către cei interesaţi.
Ieşim totodată din sfera interacţiunii şi discuţiilor ce au loc în amfiteatru şi coborâm mai mult în teren, unde desfăşurăm ateliere practice, ce evidenţiază modul de funcţionare a aplicaţiilor şi inovaţiilor ştiinţifice. Vom avea pe 7 Mai un atelier de Grădină biointensivă, unde vom putea vedea cum se plantează mai multe specii. Tot sâmbătă este programat un atelier de mecanizare şi digitalizare în plantaţiile pomicole, în care vom arăta tuturor celor prezenți – fermieri, cercetători, studenţi, oameni pasionaţi – cele mai noi tehnologii de întreţinere a culturilor pomicole, folosind mecanizare de înalt nivel, drone şi roboţi. În felul acesta încercăm să deschidem noi orizonturi, pentru ca lumea să înţeleagă încotro se îndreaptă horticultura şi cum să ne pregătim pentru a face faţă transformărilor deosebite din toate sectoarele. În această idee de adaptare și modernizare continuă, avem discuţii avansate pentru a iniţia la noi în campus un sistem de producţie agrovoltaică, ce generează atât energie solară, cât şi producţie horticolă.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite