Revista >> Mai 2022 [Nr. 244] >> Top Story

Prof. univ. dr. Florin Stănică, prorector USAMV București: „Horticultura are potențialul de a deveni un domeniu regal pentru economia României”

Alexandru Batali

18 Mai 2022

Facultatea de horticultură are și meritul de a fi realizat plantaţii comparative, de a fi creat şi testat soiuri noi sau hibride. Pefondul prefigurării unei crize alimentare, ce recomandări aveţi pentru fermieri? Pecesăse axeze, către ce soiuri să se reorienteze?
Sunt profesor de pomicultură şi se împlinesc 30 de ani de când mă ocup de speciile de kiwi. Am reuşit să aducem în ţară soiuri noi de curmal chinezesc (dobrogean), banana nordului (am creat și soiului românesc Simina) şi, nu în ultimul rând, lucrăm de câţiva ani buni la colectarea genotipurilor locale de smochin, având deja peste 80. Curmalul dobogean şi smochinul sunt capabili să fructifice şi să producă în condiţii de stres hidric şi termic incredibile, fiind plante foarte rezistente la secetă și tolerante la sărături. Anul trecut am făcut măsurători de fotosinteză şi am constat că la 46,7 grade Celsius curmalul dobrogean poate face fotosinteză şi produce substanţe nutritive, când la toate celelalte plante fotosinteza se oprește la 30 de grade. Toate aceste patru specii de plante enumerate mai au o proprietate extraordinară: absența bolilor şi a dăunătorilor periculoşi, putând fi cultivate în sisteme ecologice, fără tratament chimic. Un alt atu foarte important: fructele acestor specii sunt foarte bogate în substanţe bioactive, vitamine în primul rând, aminoacizi, glucide, fibre, şi sunt extrem de utile pentru sănătatea omului. Colegul meu, prof. univ. dr. Adrian Asănică, decanul Facultății de Horticultură, se ocupă de aronia, un arbust din America de Nord care produce fructe cu un conținut foarte ridicat de antociani, substanţe antioxidante şi anticancerigene care nu sunt depăşite de niciun alt fruct. De asemenea, a omologat două soiuri româneşti de goji.

Popularizați toate aceste soiuri noi cu ocazia acestor evenimente, dar încercaţi să creşteţi şi frecvenţa lor…
Desigur. Facem cel puţin două lucruri. Le dăm oamenilor să guste fructele noastre, soiurile pe care noi le-am obţinut, iar din toamna anului trecut le punem şi la vânzare pentru a fi plantate în grădinile lor, dându-le şi explicaţii legate de îngrijire și întreţinere. Evenimentul se desfăşoară pe parcursul a patru zile extrem de intense şi va fi reluat în oglindă peste câteva luni, când vom organiza Toamna Horticolă Bucureşteană, la începutul lunii octombrie. Evenimentele crează un ecosistem format din public şi comunităţi foarte diverse, scopul fiind preponderent acelaşi: stimularea colaborărilor, acumularea de noi cunoştinţe şi generarea de rezultate cu valoare adăugată.

Ultimele ediţii au adăugat evenimentului şi o dimensiune on-line permanentă, prin care publicul larg şi specialiştii din domeniu pot avea acces la informaţii relevante, crescând astfel foarte mult adresabilitatea.
Toate atelierele noastre au şi o componentă on-line, ele fiind transmise în timp real. După încheierea evenimentului înregistrările rămân pe canalul de youtube al Facultăţii de Horticultură, iar informațiile pot fi accesate ulterior oricând de cei interesaţi de tematicile respective. Este unul dintre puţinele câştiguri aduse de pandemie: ne-a obligat să ne digitalizăm într-o măsură mult mai mare şi astfel putem acum să fim de folos unui public mult mai larg, să cunoaştem nevoile sale şi să venim în întâmpinarea sa. Facultatea noastră este o instituţie deschisă, aflată în slujba societății, explorând soluţii pentru viitor şi rezolvând probleme fierbinţi din prezent, fapt care o ajută să-şi împlinească menirea.

Care este misiunea şi condiţia horticultorului în noua eră care se prefigurează? Pentru ce provocări importante pregătiți noile generaţii de horticultori?
După cum v-am mai spus şi cu altă ocazie, sădim în noua generație dragostea pentru frumos, respectul față de natură și resursele sale, față de tradiții și tot ce este românesc. Horticultorul este o figură importantă a oricărei societăţi şi un actor important al producţiei agricole. Pregătim studenţii pentru a deveni specialişti capabili să crească producţia internă de legume, fructe, struguri și vin şi să valorifice potenţialul agricol şi horticol extraordinar pe care îl are România, în condiţii de eficiență economică şi urmărind reducerea impactului poluant asupra mediului. De asemenea, ne propunem să lansăm produse pentru export şi să avem o poziţie mai bună pe piaţa internaţională, în special pe parte de produse procesate: să nu mai exportăm doar materie primă, ci să creăm produse cu valoare adăugată. Mă bucură de exemplu faptul că au început să dea roade cele 2.000 de hectare de plantaţii de cătină: găsim acum pe piaţă sucuri din cătină sau în combinaţie cu miere şi alte fructe, precum şi alte preparate obţinute din această plantă. Mai mult, trebuie să învăţăm să producem arbori şi arbuşti ornamentali, flori în ţara noastră şi să nu mai fim dependenţi de importuri. Prin programele noastre educaţionale ne propunem să adaptăm în permanenţă horticultura şi tehnologiile din domeniu la evoluţia ştiinţei şi tehnicii în general. Doar în felul acesta vom fi competitivi şi vom putea valorifica oportunităţile existente pe piaţa Uniunii Europene şi nu numai. Să nu uităm nici rolul horticulturii şi al peisagiştilor în conexiune cu mediul în care trăim: amenajarea şi înfrumuseţarea interiorul caselor şi a birourilor noastre, spaţiile comune şi cele exterioare cu plante şi flori, îngrijirea spaţiilor verzi private şi urbane, din dorinţa de a avea oraşe mai verzi, mai curate, mai liniştite. Am reuşit la ediţia din acest an, cu ajutorul unui absolvent, ing. Adrian Atinge, să realizăm un terrarium în care creştem plante din Amazonia, care este practic o vitrină de frumuseţe, în care tehnologia de ultimă oră se imbină cu ştiinţa horticolă: microclimatul se comandă din telefon, temperatura se reglează de la distanţă, există şi ceață artificială… Cam aşa arată viitorul horticulturii.