Revista >> Mai 2022 [Nr. 244] >> Cercetare & Invatamant superior

Acordurile Artemis și colaborarea strategică a României cu Statele Unite ale Americii în domeniul explorării spațiale

18 Mai 2022

Pe 1 martie 2022, România, prin dr. fiz. Marius-Ioan Piso, președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), a semnat Acordurile Artemis, un set de declarații inițiate de NASA pentru a stabili principii comune, direcții și bune practici aplicabile programului de explorare lunară. Este unul dintre cele mai recente momente din colaborarea România — Statele Unite ale Americii în domeniul spațial, colaborare care a început încă din anii 70. Trecem în revistă câteva domenii ale acestei colaborări strategice pe care Agenția Spațială Română (ROSA) o dezvoltă în ritm susținut.

Securitate spațială și apărare planetară
România a fost una dintre primele țări est-europene care a semnat acorduri de colaborare cu NASA în anii 70, pentru a aduna și analiza date provenite de la sateliții americani la Centrul de Comunicații Satelitare de la Cheia — cel mai mare nod de telecomunicații din Europa Centrală și de Sud-Est. Inaugurat în 1976, centrul are șapte stații terestre, dintre care două cu diametru de 32 de metri, care au funcționat pentru sateliți Intelsat.
În prezent, Centrul de Comunicații Satelitare de la Cheia este un activ care contribuie la eforturile internaționale de asigurare pe termen lung a infrastructurilor, facilităților și serviciilor spațiale critice — esențiale pentru siguranța și securitatea economiilor, societăților și cetățenilor.
Centrul face parte astăzi dintr-o rețea de telescoape amplasate în țară: Bitnet și Aroac la Cluj, Berthelot și Haret în Hațeg, NEEMO-T03 și NEEMO-T05 la București. Alte trei telescoape urmează să fie instalate în străinătate, iar structura să fie completată cu un radar, aflat în curs de finalizare la Cheia. Această rețea este în prezent activă în furnizarea de servicii precum reintrarea în atmosferă, fragmentarea și evitarea coliziunii cu alte obiecte din spațiu. Câteva exemple de situații unde telescoapele românești au contribuit cu date sunt: evitarea coliziunii dintre satelitul Galileo 23 și corpul de rachetă Ariane 44LP R/B; observații ale asteroidului Gault (6478); reintrarea în atmosferă a Stației Spațiale Chineze.
Activitățile României din acest domeniu sunt coordonate de Centrul Operațional Național pentru Supraveghere și Urmărire Spațială (COSST), înființat în anul 2018, în cadrul Agenției Spațiale Române (ROSA). Centrul reprezintă unul dintre elementele cheie ale unei strategii ROSA de a investi în programe și proiecte de siguranță spațială, fiind conștientă de importanța bunurilor spațiale ca infrastructuri critice pentru societatea noastră.
Începând cu 2019, România este cea de-a 20-a națiune care participă în acorduri de schimb de date SSA (Space Situational Awareness) cu USSTRATCOM, în prezent USSPACECOM (Comandamentul Spațial al SUA), care a fost mandatat să semneze astfel de acorduri în numele Guvernului Statelor Unite cu agenții guvernamentale și deținători sau operatori de sateliți comerciali pentru a pune la dispoziție informații precum evaluarea riscurilor de coliziune, lansări, scoateri de pe orbită și asistență pentru reintrare în atmosferă.

România a semnat cel de-al 100-lea acord, un moment cheie întrucât monitorizarea eficientă și securitatea spațială necesită cooperare între națiuni și cu cât colaborarea este mai extinsă, cu atât eforturile de securitate sunt mai eficiente, sporind siguranța spațială pentru toate națiunile. Semnarea acordului de schimb de date a permis participarea anuală a României la exercițiul multinațional „Global Sentinel”, organizat de USSPACECOM, singurul eveniment de acest fel care include parteneri multinaționali din toate ariile majore, oferind o oportunitate de colaborare în domeniul spațial cu focus pe securitate.
În direcția eforturilor de evitare a unui impact cu un asteroid, industria din România este puternic implicată în misiunea europeană HERA, care, alături de misiunea americană DART, face parte dintr-o inițiativă de apărare planetară. DART se va ciocni cu o componentă a asteroidului binar Didymos, urmând ca HERA să investigheze efectele acestei acțiuni, pentru a înțelege mai bine cum am putea devia un asteroid potențial periculos pentru Pământ.

Stația Spațială Internațională și Orbita Joasă a Pământului
Din 2014, România este unul dintre membrii europeni implicați în programul Stației Spațiale Internaționale, alături de parteneri internaționali din Statele Unite, Canada, Rusia și Japonia.
Implicarea României în acest program urmărește dezvoltarea capacităților, tehnologiilor și forței de muncă specializate pentru explorarea spațială. Stația Spațială este un laborator excelent pentru testarea tehnologiilor necesare în misiunile spațiale pe orbită joasă, dar și pentru misiunile de explorare ale Sistemului Solar.
Agenția Spațială Română (ROSA) și-a propus ca România să devină un jucător cheie în domeniul lansărilor de nanosateliți capabili să zboare în formație de pe ISS. În 2005, o echipă de 5 doctoranzi și ingineri a beneficiat de o formare la Stanford în vederea construirii de CubeSats, un domeniu de nișă, în care Agenția Spațială Română (ROSA) a investit. Folosindu-se de expertiza câștigată astfel, echipa a format un consorțiu coordonat de Agenția Spațială Română (ROSA) care a dezvoltat, conform standardelor Stanford și Cal Poly, primul nanosatelit, numit Goliat. Pe baza acestei experiențe, echipa a devenit nucleul Laboratorului de gravitație, microgravitație și nanosateliți de la Institutul de Științe Spațiale (ISS). Aici, au condus crearea unei infrastructuri dedicate pentru realizarea de nanosateliți, ce a constat într-o cameră de vid termică (TVAC).

Aplicații spațiale
România și Statele Unite au lucrat, de asemenea, la aplicații spațiale pentru agricultură de precizie, telemedicină și monitorizarea dezastrelor.
În telemedicină, pe baza cooperării cu SUA, Institutul de Științe Spațiale (ISS) a dezvoltat mai multe tehnologii și produse precum: stația de lucru portabilă de telemedicină ce permite asistența medicală în situații de urgență și monitorizarea medicală în zone îndepărtate; instrumentul de caracterizare a proprietăților mecanice ale mușchilor scheletici, folosit pentru selecția personalului în misiuni spațiale sau pentru antrenamentul personalizat, pe Pământ, al atleților sau al pacienților aflați în recuperare; masca facială ce folosește metode de clasificare pe bază de inteligență artificială pentru a evalua starea emoțională a echipajelor din misiunile spațiale îndepărtate sau din coloniile spațiale, dar și pentru a contribui la gestionarea personalului angajat în roluri profesionale cu un risc ridicat; metode ortetice informaționale, asistate de calculator ce contribuie la evaluarea, antrenamentul și recuperarea abilităților neuro-motorii ale astronauților înainte, în timpul și după un zbor spațial.
În monitorizarea dezastrelor, România a început prin a folosi date de la sateliții americani Landsat și Modis, precum și date de elevație SRTM, pentru a-și dezvolta modele și hărți de situație pentru inundații. Datele au fost de asemenea folosite pentru crearea primei baze de date privind acoperirea terenurilor, din care au putut fi folosite informații pentru evaluarea daunelor produse de dezastrele naturale. Construind mai departe pe baza acestei temelii, Agenția Spațială Română (ROSA) a dezvoltat servicii solide pentru a sprijini autoritățile din România să evalueze, gestioneze și analizeze inundațiile, focurile necontrolate sau a altor situații similare, cu ajutorul serviciilor și produselor satelitare.

Explorare spațială
Pe lângă direcția de dezvoltare de nanosateliți capabili să zboare în formație de pe ISS, România s-a alăturat celei mai recente direcții de explorare spațială, atât ale SUA cât și la nivel european — reîntoarcerea pe Lună. Pe 1 martie 2022, România, prin dr. fiz. Marius-Ioan Piso, președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), a semnat Acordurile Artemis, un set de declarații inițiate de NASA pentru a stabili principii comune, direcții și bune practici aplicabile programului de explorare lunară. Astfel România devenea a 16-a țară semnatară.
Cu această ocazie, Administratorul NASA, senatorul Bill Nelson declara: „Statele Unite s-au bucurat de relații diplomatice cu România de mai bine de 140 de ani, iar NASA salută spiritul exploratoriu pe care îl aduce România în domeniul spațiului, pe măsură ce trasăm împreună un nou curs.”
Acordurile Artemis conțin, reafirmă și dezvoltă mai multe principii ale dreptului spațial, în conformitate cu normele, principiile și practicile care reies din Tratatul care guvernează activitatea statelor în explorarea şi folosirea spaţiului extra-atmosferic din 1967. Acestea includ principii precum explorarea pașnică, transparența, asistența de urgență, furnizarea de date științifice și conservarea patrimoniului. Principiile stabilite în aceste Acorduri sunt destinate să se aplice activităților spațiale civile desfășurate de agențiile spațiale civile ale fiecărui semnatar.
Programul lunar Artemis este implementat de NASA, cu sprijinul Agenției Spațiale Europene (ESA) și își propune să readucă un echipaj uman pe Lună. Ca parte a acestei colaborări, ESA pune la dispoziție Modulul European Utilitar pentru Orion, sursa de energie care alimentează și propulsează nava spațială. Industria din România, de data aceasta prin ESA, contribuie la modul Orion.

Colaborarea România – SUA, un efort ROSA susținut
Agenția Spațială Română (ROSA) investește permanent în menținerea și extinderea colaborării strategice dintre România și Statele Unite ale Americii în domeniul spațial. Pe lângă colaborările concrete expuse anterior, ROSA organizează vizite diplomatice și participă la evenimente cheie din spațiul american. Câteva exemple sunt vizita delegației României în SUA și întâlnirile cu Charles F. Bolden, administratorul NASA în funcție la momentul respectiv, participările la Summitul Liderilor de Agenții Spațiale din Washington, participarea din 4-6 aprilie 2022 la cel de-al 37-lea Simpozion Spaţial organizat de Space Foundation din Statele Unite ale Americii în Colorado Springs, un eveniment extrem de important care face legătura între guvern, armată și industrie, atât la nivelul SUA, cât și internațional. În contextul relațiilor excelente dintre Agenția Spațială Română (ROSA) și Comandamentul Spațial al SUA (USSPACECOM), la invitația Contraamiralului Michael Bernacchi, o delegație condusă de dr. fiz. Marius-Ioan Piso, președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), s-a întâlnit pe 5 aprilie 2022 cu contraamiralul (RADM) Bernacchi, directorul de strategie, planificare și politici din cadrul USSPACECOM pentru o discuție legată de consolidarea cooperării în domeniul securității spațiale, prin partajarea datelor spațiale specifice și participarea în activități comune.n