Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Uimitoarea intersecție dintre artă și știință Fusion:AIR 2022, artiști români în rezidențe de cercetare

18 Mai 2022



Poate părea contradictoriu să încercăm să intersectăm, sau chiar să unim, știința și arta: două discipline aflate într-o (aparentă) opoziție – una care face apel la raționament și la logică, la o abordare riguroasă și demonstrativă, cealaltă alimentată de fantezie, cu o abordare subiectivă și experiențială. Si totuși, există multe asemănări între aceste două domenii, iar proiectul de rezidențe art&science
Fusion: AIR explorează interacțiunea dintre aceste lumi, reunite sub semnul creației.

Revoluția digitală accelerează hibridizările care creează noi domenii: „data design” (noua știință a informațiilor grafice), „serious gaming” (folosirea noilor tehnologii cu intenția de a transmite într-un mod atractiv informația), biomimetism (un proces de inovare care se inspiră din activitatea altor forme vii pentru a profita de soluțiile și invențiile produse de natură), tehnologiile empatice, noi forme de exprimare artistică: Science Art, Cross Art Form, Bio Art, Hybrid Art etc.
Mai ales la nivel mondial, în ultimii ani, s-au multiplicat spațiile dedicate acestor intersecții între artă și știință. În România, primul și singurul proiect instituțional de rezidențe art&science este Fusion:AIR. Proiectul asociației Qolony reunește artiști interesați de conceptele și procesele științifice și cercetători din institute de cercetare. Rezidențele de art&science găzduiesc, în perioada mai-iunie 2022, 4 artiști extraordinari care colaborează cu oamenii de știință și care vor crea lucrări artistice ce vor fi expuse la MNȚR în luna septembrie a acestui an.



Inteligența artificială ne reînnoiește imaginația, reprezentările și utopiile
Dorin Cucicov este artist interactiv și programator. Originar din Republica Moldova, Dorin își desfășoară activitatea artistică la București și studiază recunoașterea emoțiilor prin intermediul sunetului la „Şcoala Interdisciplinară de Studii Doctorale din cadrul Universității din București”. Din luna mai, Dorin Cucicov este artist rezident Fusion:AIR 2022 la Institutul de Științe Spațiale din Măgurele și face parte din echipa coordonată de Marius Echim, doctor în fizică.
„Preocupările mele artistice se concentrează pe relația intimă dintre om și tehnologie. Îmi place să pun sub semnul întrebării multiplele procese de influență care ajung să modeleze ambele lumi. Am continuat să explorez granițele și intersecția oamenilor și mașinilor prin instalații interactive, cercetări academice și spectacole și cred că a lucra într-o echipă echipă interdisciplinară are enorm de multe beneficii”, spune Dorin Cucicov.
Artistul a acceptat o provocare extraordinară: studiul aurorelor boreale, „un fenomen natural spectaculos care ilustrează intercația permanentă dintre soare, atmosfera și câmpul magnetic al pământului."
Cum ar fi să integrăm AI în reprezentările aurorelor boreale studiate de echipa de la ISS?
S-a întrebat Dorin care este interesat de crearea unei Terrella Mitologica pe care a denumit-o Mytherrella: o instalație interactivă pentru a explora aurorelor boreale și reprezentările lor mitologice prin intermediul sunetului. Artistul va încerca să cartografieze diferitele caracteristici ale unei aurore (formă, culoare, altitudine) la o geo localizare aproximativă. Setul de date compilat va fi folosit pentru a crea un model de machine learning care ar genera aurore imaginare pentru locațiile geografice care nu au imagini documentate ale unor astfel de evenimente.

De la AI la un viitor al unei dezintermedieri totale
În ce stadiul tactil al inteligenței umane suntem astăzi? Ne îndreptăm oare spre o dez-intermediere ? Doar două dintre întrebările actuale ale oamenilor de știință referitoare la cea mai vastă interfață dintre om și mediu: pielea. Se consideră că pielea va deveni, în viitor, interfața noastră unică, suprafață tactilă, ecran dar și spațiu de stocare de date. Cercetări știintifice pentru obținerea unor dispozitive inteligente și patch-uri pentru interpretarea unor parametri fiziologici în transpirație (ioni de Ca, H, Cl, Na, glucoză, lactat sau acid uric) sau pentru administrarea controlată de medicamente sunt deja in curs de efectuare in cadrul Institutului Național de Fizica Materialelor.

Vorbim de cea de-a doua rezidență Fusion:AIR 2022. Institutului Național de Fizica Materialelor și-a deschis porțile laboratoarelor pentru artistul new media Fusion:AIR 2022, Marius Jurca. Dr. Victor Diculescu, Ionuț Enculescu și dr. Mihaela Beregoi l-au introdus deja în lumea microscopică a arhitecturilor aflate la intersecția dintre sintetic și viu: patch-uri sau tatuaje inteligente cu ajutorul cărora pielea se poate transforma în suprafață interactivă.
Născut în 1984 în Timișoara, cunoscut în lumea artistică drept 13m10j, Marius este un artist new media preocupat de conexiunile dintre artă, știință și tehnologie:
„Trecerea de la un experiment psihic, precum proiectul Brain Entropy, unde am folosit un dispozitiv EEG de vizualizare a activității cerebrale, la un nou experiment în care parametrii chimici și biologici captați de senzori purtabili performanți devin formă de exprimare artistică, este o provocare fascinantă pentru mine ca artist și cred că se pot obține rezultate surprinzătoare din punct de vedere estetic”.

Redescoperind arta prin intermediul plasmei
Marina Oprea (n.1989) trăiește și lucrează la București. Lucrările ei de artă pornesc dintr-o fascinație pentru observarea și deconstruirea modului în care se conturează o identitate, fie că vorbim de oameni, locuri, obiecte, în relație cu societatea patriarhală, lumea artei și/sau a propriilor poziționări existențiale. Proiectele Marinei sunt adesea colaborative și apelează la medii artistice variate precum performance art, ready-made, video, land-art sau instalație, așadar rezidența art&science Fusion este mediul ideal de creație. Recent, a devenit interesată de tot ce ține de fosile, ruine, rămășițe ale unor ere demult apuse, alături de teorii transumaniste și speculații asupra viitorului foarte îndepărtat.
„În ultimii ani, am început să explorez diverse materiale pe baza de polimeri din care îmi realizez lucrările, anume rășină epoxidică, clei polimeric și oțel. Sunt foarte interesată de interacțiunea dintre diversele materiale propuse de Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației în cadrul producției artistice, întrucât temele de care sunt atrasă la acest moment este dihotomia natural-artificial și amprenta umană lăsată asupra pământului. În acest sens, consider că acest institut m-ar putea ajuta să înțeleg mai bine materialele care sunt disponibile în producția artistică, precum și cum aș putea obține lucrări de durată prin transformarea materiei și mai ales modificarea suprafețelor materialelor.”
Datorită unei colaborări fără precedent dintre artistă și dr. Bogdana Mitu, cercetător la Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, plasma - acest fluid de particule ionizate cunoscută drept a patra stare de agregare a materiei, observabilă datorită aurorelor boreale, stelelor sau fulgerelor - este… invitată să alimenteze creația artistică a Marinei Oprea pentru Fusion:AIR 2022.




Percepția și simbolismul culorilor
În artă, materia este în permanență chestionată, fie că vorbim de suport, tehnici, ori chiar de caracterul său finit sau infinit. Dar dacă știința încearcă să înțeleagă lumea iar arta să o transforme, este legitim să integrăm noțiunea de transmitere transversală.
Aventura Fusion:AIR de chestionare și de mediere art&science continuă cu artista Livia Greaca. Activitatea artistică a Liviei are în centrul său drept nucleu creativ valențele expresive și plastice ale materialului textil, devenit principalul mediul artistic în care se manifestă. Participarea expozițională a Liviei cuprinde numeroase expoziții personale si de grup în galerii și muzee precum Muzeul de Artă Populară Nicolae Minovici, Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, Sala de expoziții „Constantin Brâncuși”, Palatul Parlamentului, Elite Art Gallery, Combinatul Fondului Plastic, Castelul Corvinilor.
Bursieră Alumnus în cadrul programului Tinere Talente - Fundația Regală Margareta a României, ea a propus pentru Fusion instalația artistică Chroma Six prin care urmărește reproducerea în mediul textil a imaginilor surprinse prin mijlocirea tehnicii microscopice și crearea de reprezentări plastice supradimensionate ale structurilor identificate. Livia Greaca colaborează în rezidența Qolony cu dr. Elena Badea, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare
Dezvoltare pentru Textile și Pielărie.

* * *
Noul concept curatorial Fusion:AIR
Artistul și omul de știință par să funcționeze ca cele două emisfere creierului. Din această noțiune de emisfere se organizează o încrucișare între două puncte, fie ele imaginare, intelectuale, geografice, biologice sau temporale - de la o realitate la alta, de la o lume la alta…
Și dacă ar fă să urmărim totuși desfășurarea rezidențelor Fusion:AIR prin lentila unei exemplificări a proceselor creative ce stau la baza demersurilor artistice și științifice?
Concepte precum iterația, determinismul metodologic sau serendipitatea vor fi considerate puncte de referință ale celor două tipuri de metode, susceptibile să conducăla o varietate de soluții dar și la rezultate neașteptate. De aceea, tema de anul acesta este „Unexpected (RE)solutions: How the process drives the outcome” și chestionează procesul de „trial and error” al artistului care colaborează cu omul de știință.
„Rezidența Fusion:AIR este locul ideal pentru a asista la trierea ideilor, formarea și perfectarea metodelor de cercetare și la impactul pe care îl pot avea acestea când vine vorba de găsirea unor soluții conceptuale și tehnice relevante atât pentru, arte cât și pentru științe. În contextul înrădăcinat al diviziunilor disciplinare din mediul academic și din societate, tema aleasă de noi pentru această ediție propune o abordare inovativă care pune accentul pe proces, ca o punte de legătură între știință, artă și public. Astfel, prin urmărirea felului în care se generează abordările transdisciplinare, încercăm să astupăm falia dintre tipuri de cunoaștere diferite”, apreciază Floriama
Cândea, artist, curator al proiectului.
Lucrările finale ale celor patru artiști vor fi prezentate publicului într-o expoziție organizată în luna septembrie 2022 la MNȚRplusC, în incinta Muzeului Național al Țăranului Român.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite