Revista >> Iunie 2022 [Nr. 245] >> Top Story

Radiografia cercetării și inovării din România – concluziile și recomandările experților UE

Alexandra Cernian, Alexandru Batali

22 Iunie 2022

Cercetarea din țara noastră: un sistem fragmentat, subfinanțat și lipsit de viziune și direcție. Acestea sunt principalele concluzii ale raportului final de țară pe cercetare și inovare (C&I), realizat cu ajutorul Mecanismului de sprijin al politicilor (Policy Support Facility – PSF), prin Programul Orizont Europa, și prezentat pe 8iunie de delegația experților Uniunii Europene. Raportul, scris de o echipă de experți independenți, include un set de concluzii relevante despre problemele din sistemul de cercetare din România, precum și un set de recomandări cheie pentru a le rezolva.

Aistemul românesc de cercetare și inovare are performanțe slabe în raport cu potențialul țării și față de celelalte state UE – performanțe corelate cu nivelul extrem de scăzut de finanțare: România este pe ultimul loc în UE13 în perioada 2014 – 2020 în privința bugetului alocat C&I. În acest context, bazele sistemului de cercetare și inovare din România nu sunt suficient de solide pentru a susține evoluția țării către o economie bazată pe cunoaștere.
Deși majoritatea problemelor din sistemul C&I sunt bine cunoscute, fiind repetate în mai multe rapoarte anterioare și recunoscute de autoritățile române, un cumul de factori precum „o mare inerție, combinată cu un angajament politic foarte limitat față de acest sector și lipsa de implicare a societății românești alimentează un cerc vicios de eficacitate scăzută și stagnare”. Dacă acest cerc vicios nu este rezolvat la nivelul fiecărei componente, este foarte probabil ca situația să rămână neschimbată, ceea ce va conduce la și mai multă frustrare și tensiune, la o creștere a exodului creierelor și va pune în pericol contribuția științei și a cercetării la problemele societale cruciale ale zilelor noastre.
Raportul este structurat pe 5 capitole, iar fiecare capitol prezintă concluziile ariei respective de analiză și oferă totodată câteva recomandări:

I. Guvernanța si finanțarea sistemului C&I
1. Principala concluzie de aici, una dintre cele mai importante ale raportului, este că sistemul de cercetare din România este plin de incoerențe în coordonarea orizontală și verticală și nu este clar ce așteptări are România de la sistemul său de cercetare și inovare. Evident, din această lipsă de viziune și de direcție derivă multe alte probleme ale sistemului.
Recomandare: Pentru a consolida viziunea naționala privind sistemul C&I, experții recomandă stabilirea unei structuri unice de coordonare a C&I pentru întregul sistem.

2. Subfinanțarea și finanțarea necorespunzătoare. În plus, experții remarcă utilizarea ineficientă a resurselor și incapacitatea sistemului de cercetare de a furniza rezultatele așteptate, ceea ce duce la o lipsă de coerență între input și output. Acest aspect este întărit și de lipsa fluxurilor de finanțare regulate și previzibile pentru sistemul C&I.
Recomandare: Revizuirea sistemului general de finanțare publică pentru a asigura o finanțare instituțională suficientă, combinată cu mecanisme de finanțare competitive, transparente, orientate spre performanță și impact.

3. Insuficiente date statistice pentru a elabora și implementa politici eficiente de C&I. Se constată aici un sistem de management defectuos și lipsit de coerență, nealiniat cu contextul internațional.
Recomandare: Consolidarea capacității de management instituțional, inclusiv delegarea eficientă a autorității și utilizarea unor sisteme informatice de management moderne

II. Condiții-cadru pentru cercetarea publică
1. Fragmentarea și lipsa de eficacitate a cercetării publice. Obiectivele și prioritățile instituțiilor publice de cercetare nu sunt clar exprimate, ceea ce afectează semnificativ performanța și vizibilitatea sistemului de cercetare publică din România și duce la o lipsă de cooperare între actorii din domeniu.
Recomandare: Lansarea unui proces de consolidare a sistemului public de cercetare în cadrul Reformei 5 din PNRR, care să conducă la crearea de centre de excelență pentru cercetarea publică, precum și de centre de competență care să reunească parteneri publici și privați din câteva domenii, unde știința și cercetarea românească pot face performanță. De asemenea, se recomandă articularea mai clară a misiunii fiecărei organizații publice de cercetare.

2. Sursele de finanțare sunt prea limitate pentru a asigura o bază stabilă pentru sistemul de cercetare și nu sunt adaptate la performanță. În plus, organizațiile de C&I încă resimt puternic povara birocrației administrative, care de multe ori le descurajează.
Recomandare: Reforma canalelor de finanțare pentru organizațiile publice de cercetare și alinierea la prioritățile de la nivelul UE, precum și reducerea birocrației.

3. Sistemul nu este atractiv pentru tinerii cercetători. Desi capitalul uman este o investiție fundamentală pentru ecosistemul de inovare, condițiile salariale și stimulentele pentru resursele umane din organizațiile publice de cercetare nu sunt atractive șinici nu se concentrează pe îmbunătățirea prestigiului și recunoașterii sociale. În plus, criteriile de evaluare și condițiile de promovare sunt descurajante și nu sunt aliniate cu practicile actuale ale UE.
Recomandare: Utilizarea Reformei 3 din PNNR pentru a simplifica evaluarea resurselor umane în sistemul de cercetare și a alinia condițiile pentru avansarea în carieră la practica UE.

4. Desi există inițiative bune de sprijinire a infrastructurilor de cercetare în România, strategia este neclară, fără priorități clare.
Recomandare: Stabilirea unei strategii coerente a infrastructurii de cercetare, cu prioritizare clară și revizuirea mixului de politici pentru a asigura o finanțare durabilă pentru întreținerea infrastructurii de cercetare.

III. Parteneriate public-private în cercetare
1. În România există o oportunitate subexploatată de îmbunătățire a performanței inovației bazată pe colaborarea știință-industrie. Deși există o serie de instrumente de promovare a colaborării știință-industrie în PNCDI, eficacitatea lor lasă de dorit și nu conduc la rezultatele așteptate. Motivul principal este acela că nu pun accentul pe cercetarea aplicată și pe transferul tehnologic eficient al rezultatelor cercetărilor către mediul economic.
Recomandare: Utilizarea Reformei 4 din PNRR pentru a oferi surse stabile și regulate de finanțare pentru cercetarea colaborativă între sectoarele public și privat și pentru a facilita accesul marilor companii industriale la granturi pentru cercetare și inovare pentru proiecte cu risc ridicat.

2. Contribuția universităților și instituțiilor publice de cercetare la societate și economie este nerecunoscută și subdezvoltată. În plus, se remarcă un sprijin scăzut pentru activitățile antreprenoriale în zona academică, ceea ce conduce la un transfer de tehnologie slab și subfinanțat.
Recomandare: Stimularea instituțiilor academice și a sectorului public de cercetare de a consolida colaborarea cu mediul de afaceri.

IV. Internaționalizarea sistemului românesc de C&I
Paradoxul este că deși participarea României la programul de cercetare finanțat de UE rămâne de intensitate scăzută, rata de succes este ridicată: 12,09% (RO) – 11,97% (UE). Există poli de excelență, dar sunt prea puțini pentru a îmbunătăți poziția internațională fără măsuri suplimentare. În plus, exodul creierelor este recunoscut de autorități ca fiind unul dintre principalele blocaje din domeniu.
Recomandare: Implementarea măsurilor de internaționalizare prevăzute în PNRR, inclusiv pentru mobilitate, și redactarea unor strategii mai eficiente de internaționalizare.

V. Rolul fondurilor pentru politica de coeziune
Raportul subliniază că progresul României în promovarea C&I, de la aderarea la UE, nu este posibil fără Fondurile UE pentru Politica de Coeziune, care reprezintă aproximativ 25% din finanțarea publică totală a României pentru cercetare. Cu toate acestea, România direcționează foarte puțin din resursele de finanțare UE către cercetare și inovare și a avut cel mai scăzut nivel din UE13 în perioada 2014-2020. Din păcate, această poziționare subliniază încă o dată importanța redusă pe care statul român o acordă C&I, iar de aici este ușor să deducem multe din concluziile dure ale raportului.
Recomandare:: Mobilizarea tuturor forțelor, de la cel mai înalt nivel, pentru a lupta mai convingător pentru cercetare și inovare în contextul bugetar al politicii de coeziune a țării pe termen mediu și lung - imperativ dacă România dorește să se îndrepte către ținta de 1% investiții publice în cercetare-dezvoltare din PIB.