Revista >> Iunie 2022 [Nr. 245] >> Top Story

Radiografia cercetării și inovării din România – concluziile și recomandările experților UE

Alexandra Cernian, Alexandru Batali

22 Iunie 2022

Pe scurt, cele 10 politici cheie recomandate de experții PSF sunt următoarele:
• Consolidarea guvernanței globale a sistemului de C&I prin coordonare interministerială și includerea vocii societății în acest sistem
• Asigurarea predictibilității și eficienței finanțării publice pentru sistemul de cercetare și inovare
• Încurajarea utilizării informațiilor pentru a sprijini o mai bună guvernanță strategică a sistemului de C&I
• Lansarea unui proces de consolidare aprofundată și bazată pe dovezi pentru a transforma treptat acest mediu fragmentat într-un „sistem” de centre de excelență și centre de competență în domenii prioritare puternice
• Îmbunătățirea guvernanței la nivelul instituțiilor publice de cercetare și ajustarea surselor de finanțare instituțională către canale de finanțare bazate pe performanță, reducând la minimum sarcina administrativă
• Asigurarea unui mediu mai bun pentru resursele umane din sistemul public de cercetare
• Elaborarea unei strategii solide pentru infrastructura de cercetare care să asigure alinierea la prioritățile naționale
• Promovarea parteneriatelor public-privat în domeniul cercetării
• Oferirea unui sprijin mai eficient pentru internaționalizarea actorilor români din domeniul cercetării, bazându-se pe o strategie de internaționalizare mai bine orientată și pe stimulente mai puternice pentru „circulația creierelor“
• Consolidarea rolului fondurilor politicii de coeziune a UE pentru a sprijini C&I în România printr-un suport politic mai mare, prin sinergii sporite între programe și o mai bună calitate a implementării

Consensul și angajamentul oficialităților
Implementarea recomandărilor experților europeni beneficiază în acest moment de susținerea UE, a președintelui României, a
primului-ministru, a ministrului de resort, practic a tuturor instițuțiilor-cheie ale statului român, care au înțeles importanța Raportului și necesitatea intrărării sistemului de cercetare și inovare pe drumul reformelor esențiale.

Prilejul unei schimbări de paradigmă
„Angajamentul nostru este să implementăm recomandările Comisiei Europene, care vor aduce premierea performanței, un impact crescut al cercetării românești și parteneriate mai strânse pentru transfer tehnologic în economie. Este un angajament exprimat nu doar verbal, ci asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Întregul aparat de stat este angajat să transforme în realitate aceste reforme ambițioase. Nu vom face asta singuri, ci împreună cu partenerii noștri din comunitatea academică, cu institutele noastre și, de asemenea, cu sectorul privat – pentru a deveni capabili să transferăm această expertiză către economie. Toate acestea vor genera progres, locuri de muncă, inovare și prosperitate pentru România și UE.
Este momentul pentru o schimbare de paradigmă, cercetarea și inovarea să nu mai fie la periferia preocupărilor statului nostru, iar domeniul să nu mai primească doar 0,17% din PIB. Este nevoie de o alocare financiară adecvată pentru a fi capabili să punem în practică ideile ambițioase pe care ni le-am propus, pentru a atrage și menține resursa umană, cercetătorii talentați, atât cei tineri, cât și românii din comunitatea științifică activi acum în diaspora. În egală măsură trebuie să îi păstrăm între noi pe românii care lucrează deja în institutele naționale de cercetare.
Ca o concluzie, ne găsim într-un punct de inflexiune: putem să ne resemnăm cu soarta noastră și să spunem că nu vom reuși să transformăm vreodată sistemul românesc de cercetare-inovare sau putem decide că acum este ocazia să facem ce trebuie, fiindcă acum știm cu exactitate ce trebuie făcut, avem oamenii potriviți pentru asta și sprijin european.” - Sebastian-Ioan Burduja. ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Un moment de răscruce
„Suntem la începutul unui drum care va trebui să transforme România într-un hub de cercetare și inovare. România poate juca un rol semnificativ în noua Agendă Europeană de Inovare, deoarece întreaga filosofie a documentului gravitează în jurul inovației de înaltă tehnologie și a startup-urilor. Or, startup-urile românești funcționează. România deja are 753 de startup-uri validate, care au atras atenția a 54 de investitori. Iar investițiile în startup-urile românești cresc în ritm accelerat: doar în 2021, de pildă, investițiile s-au triplat față de 2020, iar expansiunea continuă și anul acesta, cu investiții care au atins 194 milioane de euro în urma a 19 sesiuni de investiții.
Este un moment de răscruce. Acum este startul strategiei românești de cercetare-inovare, susținută de finanțarea substanțială acordată prin programele de politici de coeziune și de PNRR. Există chiar o oportunitate suplimentară de a accelera tranziția în 2025, când va avea loc evaluarea intermediară a programelor de coeziune, iar Comisia Europeană va decide flexibilizarea alocărilor de fonduri pentru perioada 2026-2027.” - Mariya Gabriel, comisarul european pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret

Bazele unui traseu intens de reformare
„Instrumentul PSF este rezultatul remarcabil al unui efort analitic care pune bazele unui traseu intens de reformare, unul credibil. Sunt încântat că este asumat de autorități în vederea implementării recomandărilor făcute. Este esențial ca Guvernul să reușească în timp să răspundă nevoilor de reformă, să le implementeze în profunzime. Aceste reforme sunt esențiale pentru România, dar sunt la fel de importante pentru Europa, ceea ce se întâmplă în România este parte din spațiul european de cercetare și inovare.
Comisia Europeană va continua să sprijine aceste reforme. Aveți acum tiparul de bază pentru un efort public de proporții în România, iar PSF va rămâne deschis pentru susținerea acestui efort. Este cel mai potrivit moment pentru abordarea acestor reforme încontextul lansării programului Orizont Europa, a implementării PNRR, care are priorități clare în cercetare-inovare, dar și pe fondul alocărilor inițiate pe baza fondurilor structurale.” - Jean-Eric Paquet, director general, DG Research and Innovation, European Commission.

Un ghid esențial pentru a avansa pe calea potrivită
„Ecosistemul românesc de cercetare-inovare are nevoie de o transformare pentru a face față provocărilor secolului XXI. Raportul PSF este esențial pentru a înainta pe calea potrivită. Este un raport bine ancorat în realitățile românești, care aduce la lumină aspecte pe care am amânat să le rezolvăm de-a lungul timpului. Apreciez în mod special faptul că raportul se concentrează pe nevoile și condițiile de muncă ale cercetătorilor aflați la începutul carierei lor. România trebuie să instruiască și chiar să recalibreze resursele umane necesare unui ecosistem de cercetare activ. Trebuie să existe o raționalizare a utilizării resurselor în cercetare. Trebuie să obținem rezultate pe măsura investițiilor făcute, să evităm utilizarea precară a acestor resurse, să dezvoltăm centre de cercetare specializate, bine finanțate și un proces transparent și coerent de evaluare a rezultatelor acestor centre. Trebuie să avem capacitatea de a-i recunoaște și răsplăti pe cei care au cele mai notabile rezultate și de a consolida investițiile în zonele cu rezultate. Dar această evaluare trebuie să meargă dincolo de calitatea și impactul muncii de cercetare, trebuie să conștientizăm că cercetarea trebuie să funcționeze în relație directă cu nevoile societății, dar să lase spațiu și pentru cercetarea fundamentală, necesară pentru a menține libertatea academică și inovația cu potențial amplu.” - Ligia Deca, consilier prezidențial, Departamentul Educație și Cercetare

Începutul schimbărilor majore
„Raportul PSF este un duș rece, care ne spune că nu trebuie să facem schimbări mici în sistem, am făcut deja ajustări de-a lungul a mai bine de 30 de ani. Acum e momentul să privim sistemul dintr-o perspectivă mai largă, să ne asumăm obiective și să abordăm subiectul calm, într-o manieră colaborativă, pentru a schimba sistemul păstrând în centrul său cercetătorii deja activi, dar și să atragem noi cercetători. să punem întregul angrenaj în funcțiune.” - Sorin Costreie, consilier de stat pe Educație și Cercetare al prim-ministrului.

Implementarea – condiție sine qua non pentru reușita reformelor
Instrumentul PSF propune 10 direcții de acțiune și 30 de recomandări menite să remedieze slăbiciunile ecosistemului românesc de cercetare și inovare, recomandări care trebuie implementate cu sprijin politic solid și cu contribuția întregului ecosistem. Recomandările și sprijinul european vor fi valoroase doar în măsura în care toți actorii implicați vor avea voința și abilitatea de a le implementa, succesul demersului depinzănd de o asumare și de un efort comun, de abordarea procesului din perspectiva unui ecosistem, dar mai ales de susținerea tuturor instituțiilor-cheie ale statului. „Este o strategie în care Guvernul trebuie să își demonstreze calitățile de lider, capacitatea de a reuni toți actorii relevanți”, sublinia comisarul european Mariya Gabriel.
În istoria postdecembristă și postaderare la UE, multe dintre angajamentele asumate nu au fost respectate de către reprezentanții sferei politice, după cum multe strategii naționale bune nu au fost materializate sau finalizate. Guvernul și-a fixat acum drept obiectiv-cheie implementarea a cel puțin 80% dintre recomandările din Raportul UE până în 2026. Este și posibil acest lucru? În încercarea de a contura răspunsul la această întrebare am stat de vorbă cu reprezentanții Unității de Implementare a Reformelor PSF din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID).

Ce tip de acord există între Guvern și CE pentru atingerea țintei de implementare: 80% din recomandări?
Documentele care stau la baza adoptării recomandărilor primite din partea experților Uniunii Europene sunt: Memorandumul cu tema: Aprobarea utilizării mecanismului de sprijin al politicilor (PSF) din Programul Orizont 2020 pentru evaluarea politicilor naționale în domeniul cercetare, dezvoltare și inovare, a guvernanței și arhitecturii instituționale, în vederea unei mai bune integrări în Spațiul European al Cercetării, aprobat de către Guvernul României la 14 mai 2020, precum și Planul național de redresare și reziliență, aprobat la data de 3 noiembrie 2021, document care prevede implementarea PSF prin Reforma 2. Eficientizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării (Alocare: 3,43 mil. Euro), Pilonul III. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii puternice, Componenta C9. Suport pentru Sectorul Privat, Cercetare, Dezvoltare și Inovare.

În ce măsură vor exista o strategie și un calendar pentru implementarea recomandărilor, cu termene clare, indicatori și proceduri de măsurare a gradului de realizare?
Obiectivul Reformei 2 este crearea unui mediu favorabil investițiilor publice și private în domeniul CDI și creșterii predictibilității finanțării în domeniul CDI, prin stabilirea și operaționalizarea unui mecanism de guvernanță a sistemului național CDI, care să asigure funcționarea coerentă a unui cadru strategic pentru design, implementare, evaluare și monitorizare a politicilor CDI la nivel guvernamental, bazat pe recomandările PSF 2021-2022, prin actualizarea OG 57/2002 cu modificările și completările ulterioare. Reforma va fi implementată de către ministerul de resort, prin UIRPSF.
Conform PNRR, intrarea în vigoare a unui sistem permanent de proiectare, implementare, monitorizare și evaluare a politicilor de cercetare, dezvoltare și inovare, precum și adoptarea a 80% din recomandările PSF au ca termen de finalizare trimestrul II – 2026. De asemenea, înființarea unui singur organism care să cuprindă consiliile consultative existente, să asigure coordonarea interministerială și să ajungă la sectorul privat are ca termen de finalizare trimestrul II – 2023.