Revista >> Iunie 2022 [Nr. 245] >> Cercetare & Invatamant superior

Rolul strategic al României pentru viitorul activităților europene în spațiu

Daniel Butnariu

22 Iunie 2022

În contextul celor mai recente evenimente pe plan regional, dar și ca evoluție naturală a contribuțiilor românești în domeniul spațial, Agenția Spațială Română (ROSA) a organizat în perioada 16-19 mai 2022 evenimentul „Spațiu și Securitate pentru Europa de Est. România – 10 ani în Agenția Spațială Europeană”. Organizat la Palatul Parlamentului, evenimentul a atras peste 350 de participanți din țară și străinătate. În cadrul evenimentului a fost organizată și o expoziție ce a evidențiat câteva dintre realizările naționale în sectorul spațial din cercetare, mediul academic și industria de profil. Temele abordate în cadrul conferinței au reflectat deopotrivă preocupările curente în direcția securității regionale și aspectele naționale și europene legate de domeniul spațial, de la situația infrastructurilor critice până la programele spațiale dedicate gestionării schimbărilor climatice.

Rolul proeminent al activităților spațiale a fost reconfirmat în declarațiile din deschiderea conferinței, care au abordat subiectul din perspective multiple. Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian-Ioan Burduja, a amintit în discursul său tradiția îndelungată a României în acest domeniu, de la lucrările de referință ale savantului Hermann Oberth, unul dintre fondatorii astronauticii, cu contribuții esențiale în dezvoltarea rachetelor, până la momentul unic realizat în 1981 de cosmonautul Dumitru Dorin Prunariu, primul român care a zburat în spațiul cosmic. Ministrul a subliniat în egală măsură contribuția actuală a celor circa 2.000 de specialiști români din sectorul spațial în proiectele derulate la nivel european și mondial, cât și expertiza pe care o pot aduce în dezvoltarea unei rețele regionale de expertiză. „Trebuie să dezvoltăm relații regionale cu țările din Europa de Est cu care avem interese comune”, a spus Sebastian-Ioan Burduja. Mai mult decât atât, tocmai pentru a susține efortul național, ministrul și-a asumat public angajamentul de a găsi până în octombrie o soluție agreată cu Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru a relua plățile în contul contribuției restante a României la acest organism.
Din perspectiva asigurării securității cetățenilor Uniunii Europene (UE), europarlamentarul Cristian-Silviu Bușoi, în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din cadrul Parlamentului European, a menționat în mesajul său câteva dintre elementele de risc pe care se întemeiază necesitatea elaborării unei strategii spațiale unitare la nivelul UE: capabilitățile spațiale europene trebuie să răspundă unei game largi de provocări, între care prevenirea și monitorizarea dezastrelor naturale, dezvoltarea de servicii competitive pe baza imagisticii satelitare, protejarea infrastructurilor spațiale de atacuri cibernetice, amenințări fizice, deșeuri spațiale sau alte interferențe.
De altfel, începând din 2005, ROSA este entitatea care coordonează sectorul național de cercetare spațială pentru securitate civilă, iar din 2011 țara noastră a inclus infrastructurile spațiale în cadrul infrastructurilor critice, fiind printre primele țări din lume care au făcut acest lucru. România deține o rețea extrem de importantă de senzori optici și radare, integrată în Consorțiul SST (Space Surveillance and Tracking) al UE, consorțiu alcătuit în prezent din șapte state membre.

Forța efortului comun
Atât în discursurile din deschiderea conferinței, cât și în prezentările din prima sesiune de comunicări, reprezentanții organismelor europene au evidențiat complexitatea sectorului spațial, cu implicații profunde în elaborarea programelor și strategiilor din domeniu. Unul dintre mesajele-cheie comune s-a concentrat pe necesitatea unei colaborări sporite între inițiativele elaborate la nivelul UE și programele implementate de ESA.
ESA are în portofoliu peste 85 de misiuni dezvoltate, testate și implementate în aproape 50 de ani de activitate, rezultatul muncii a peste 5.500 de experți provenind din cele 22 de state membre ale organizației. Pascal Legai, Consilier pentru Securitate al Directorului General ESA, a prezentat la București liniile directoare ale strategiei ESA, conform Agendei 2025, care stabilește cinci priorități imediate: intensificarea relațiilor ESA-UE, dezvoltarea unor soluții comerciale competitive, urmărirea activă a aspectelor legate de siguranță și securitate, elaborarea unor programe ambițioase și chiar transformarea organizației pentru a face față schimbărilor tot mai ample și mai rapide din domeniul spațial.
În susținerea unei viziuni europene comune în spațiu dincolo de orizontul 2035, ESA propune trei segmente prioritare, denumite „acceleratoare”: Spațiu pentru un viitor verde; Răspuns rapid și rezilient în situații de criză – cu accent pe tranziția de la monitorizare la acțiuni preventive și corective în timp real; Protejarea activelor spațiale europene de radiații și alți factori spațiali, dar și de coliziunea cu deșeurile spațiale generate de activitățile umane.
Pe lângă aceste trei acceleratoare, ESA mizează și pe două inițiative inspiraționale, care să mobilizeze creativitatea și competitivitatea europeană: explorarea spațiului cu echipaj uman în misiuni orientate spre orbita terestră joasă, spre Lună și Marte; lansarea unei misiuni de culegere de mostre de pe sateliții naturali de gheață din Sistemul Solar și recuperarea lor pe Pământ pentru analiză și cercetare.
Din partea Comisiei Europene, Isabella Poldrugo, Director Adjunct pentru Politici Spațiale, Directoratul General pentru Industria de Apărare și Spațială, a conturat principalele repere ale strategiei spațiale europene, actualizată la începutul acestui an. Dincolo de nevoia de colaborare strânsă între toate entitățile europene active în domeniul spațial, evoluțiile recente au relevat importanța strategică a autonomiei europene în spațiu din perspectivă operațională, în special în contextul în care devine comun conceptul de „Noul Spațiu” (New Space), care ia în calcul nu doar numărul tot mai mare de actori naționali în industria spațială, ci și investitorii privați care se remarcă tot mai pregnant în acest domeniu.
Prioritățile urmărite la nivelul UE în activitățile spațiale se bazează bineînțeles pe infrastructura deja existentă: sateliții din rețeaua de navigație Galileo alcătuiesc cel mai performant sistem de acest fel din prezent, sistem care trebuie să evolueze constant, pentru a-și păstra competitivitatea și eficiența; la fel, programul european Copernicus de observare a Pământului și-a confirmat în numeroase moduri utilitatea, însă are nevoie de o strategie de modernizare pentru a-i menține relevanța. Investițiile consistente și îndelungate în programul de dezvoltare a unei noi generații de lansatoare (Ariane 6 și Vega C) vor începe să-și arate roadele în curând, urmând să fie mobilizate și de decizia Comisiei Europene de a pune bazele alianței strategice European Space Launcher, care ar trebui să creeze și cadrul structural pentru dezvoltarea unor mini- și micro-lansatoare.
De asemenea, două inițiative esențiale ale Comisiei Europene se află în lucru în acest moment: o propunere legislativă de înființare a unui sistem spațial sigur de conectivitate globală (primele servicii ar putea fi disponibile chiar din 2024, conform estimărilor actuale) și dezvoltarea unui cadru de management al traficului spațial, esențial pentru logistica activităților în spațiu pe termen lung.

România în comunitatea spațială europeană
Prezentările susținute de dr. fiz. Marius-Ioan Piso, președinte și director executiv ROSA, și de excelența sa ambasadorul Sorin Ducaru, director al Centrului Satelitar al UE (SatCen), au reflectat în moduri complementare statutul prestigios al României în domeniul spațial.
Perspectiva oferită de dr. fiz. Marius-Ioan Piso asupra istoricului și activităților actuale ale ROSA a reliefat parcursul către trei direcții care susțin strategia 3S a agenției: Știință și Tehnologie – filonul esențial al tuturor activităților, inclusiv explorarea spațială; Servicii – de la aplicații specializate de observare a Pământului până la telecomunicații, managementul traficului spațial și elaborarea modelor digitale ale unor repere terestre; Securitate – aplicații civile, industriale și guvernamentale, cu utilitate în domenii precum managementul dezastrelor naturale, traficul ilegal de persoane sau misiuni de menținere a păcii.
În acord cu tema principală a conferinței – Spațiu și Securitate pentru Europa de Est – președintele ROSA a expus aportul României în cadrul Consorțiului SST și a detaliat infrastructura performantă care se află la baza acestei contribuții, dar și atuurile naționale datorită cărora țara noastră își poate asuma rolul de lider regional în domeniul spațial: tehnologiile utilizate, capacitatea de inovație, resursa umană atrasă în activitățile spațiale, argumentele financiare și de eficiență a costurilor, capitalul geografic.
Diversitatea programelor ESA în care România a fost și este implicată reprezintă de asemenea o dovadă a expertizei acumulate, de la inițiativele științifice (EUCLID, de pildă) și de explorare până la implicarea în programele de lansatoare și demonstratoarele tehnologice.
Expunerea pragmatică a domnului Sorin Ducaru, diplomat de carieră cu o experiență vastă în organisme internaționale de mare anvergură (fostul ambasador al României la Națiunile Unite și NATO, pentru a numi doar două dintre pozițiile de prestigiu deținute de-a lungul timpului), s-a concentrat pe transformările accelerate din activitatea recentă SatCen. Nu doar că numărul de solicitări a crescut constant în ultimii ani, dar și specificul serviciilor de informații strategice geospațiale s-a modificat, cu o tranziție rapidă spre o platformă digitală dinamică, cu date disponibile țărilor membre UE în timp real.
Impactul informațiilor prelucrate de SatCen este foarte divers – de la monitorizarea unor zone de conflict ca sursă obiectivă de informații pentru negocieri de pace până la analiza de risc pentru evacuarea civililor dintr-un mediu ostil. Evenimentele recente au adăugat în ecuație dimensiuni noi de siguranță și intervenție, în special pe fondul testelor cu rachete anti-satelit efectuate în ultimii ani.

Portofoliul specializărilor spațiale
Componenta aplicată a contribuțiilor românești în domeniul spațial s-a remarcat deopotrivă în cadrul sesiunii dedicate a conferinței, „Proiecte naționale”, cât și la standurile expoziționale, care au reunit o parte dintre cele circa 250 de entități care se regăsesc în registrul de contractori auditați ESA.

Astfel, ecosistemul constituit din actori din cercetare, mediul academic și industrial implicați în proiecte spațiale a generat rezultate notabile nu doar prin îndeplinirea cu succes a sarcinilor de proiect, ci și prin impactul asupra dezvoltării organice a acestor entități. GMV România, de pildă, după un deceniu de prezență în programele spațiale europene, cu contribuții în proiecte ESA și UE, intenționează să majoreze numărul de angajați de la 55 de persoane în prezent la 100, în 2025.
De asemenea, plaja de aplicații a proiectelor derulate în România este extrem de variată: echipamente de procesare a imaginilor din spațiu; produse hardware și software dezvoltate până la nivelul de maturitate tehnologică TRL 7 (performanță de exemplu a Centrului de Cercetare pentru Informație Spațială, CEOSpaceTech, din cadrul Universității Politehnica din București); monitorizări intuitive ale vegetației, poluării și evenimentelor meteo extreme implementate de Administrația Națională de Meteorologie, la care se adaugă aplicații dedicate pentru agricultură și turism; repere de înaltă precizie pentru sateliți și lansatoare, realizate cu tehnologii avansate de imprimare 3D (COMOTI); infrastructuri și platforme de distribuție a informațiilor de observare satelitară a Pământului, cum sunt cele gestionate de ROSA (disponibile pe internet la sentinels.rosa.ro sau geocatalog.rosa.ro).

Prezența cosmonautului Dumitru Dorin Prunariu la standurile expoziției de la Palatul Parlamentului cu ocazia împlinirii a 41 de ani de la zborul său spațial a fost un alt reper pentru fundația de experiență și implicare îndelungată a României în domeniul spațial. Reperele cronologice ale activităților noastre spațiale au rădăcini solide și în urmă cu 50 de ani, când au fost inițiate primele teme românești de cercetare în spațiu (la invitația deschisă de NASA).
Pe lângă aceste jaloane istorice, trebuie menționată și prezența României, prin eforturile ROSA, în structurile de conducere ale unor organisme globale importante,
precum Comitetul Națiunilor Unite pentruExplorarea Pașnică a Spațiului ExtraAtmosferic sau Academia Internațională deAstronautică.
Organizarea la București a evenimentului „Spațiu și Securitate pentru Europa de Est. România - 10 ani în Agenția Spațială Europeană” a confirmat încă o data poziția strategică a țării noastre în efortul de securizare a frontierei estice a UE, din postura de unic stat membru ESA cu ieșire la Marea Neagră. Evenimentul continuă astfel seria de întâlniri organizate de ROSA, esențiale pentru conștientizarea importanței domeniului spațial între prioritățile naționale și internaționale.