Revista >> Iunie 2022 [Nr. 245] >> Cercetare & Invatamant superior

Conferința Agriculture for Life, Life for Agriculture, regal academic cu un puternic caracter integrativ

Alexandru Batali

22 Iunie 2022

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară - USAMV Bucureşti sărbătoreşte 170 de ani de existenţă, de învăţământ şi cercetare agricolă de sorginte românească, contribuind de-a lungul timpului la modernizarea României, În ultima decadă, pe un alt palier și la un alt nivel, Conferinţa internaţională Agriculture for Life, Life for Agriculture continuă acest proces, devenind totodată un driver cheie în procesul de afirmare a universităţii pe scena ştiinţifică mondială și evenimentul emblematic al USAMV București. Interviul cu prof. univ. dr. Gina Fîntîneru, prorectorul Universității, ne oferă acces la conținutul și noutățile ediției din acest an, dar deschide și calea abordării unor subiecte complementare, legate de preocupările și tendințele din științele agronomice și revitalizarea cercetării românești de profil.

De la debutul său şi până în prezent care sunt cele mai importante creşteri şi roade care au transformat A4Life într-un eveniment științific internațional de referinţă în domeniul științelor vieții?
Conferințele științifice își mențin relevanța și se impun pe scena academică internațională prin intermediul invitaților atrași și a rezultatelor prezentate. În acest sens, USAMV București a luat acum mult timp decizia de a crește gradul de multidisciplinaritate a acestui eveniment, pentru a atrage lucrări cât mai diversificate și mai actuale, care sunt selectate cu un grad înalt de diligență și publicate ulterior în revistele științifice ale USAMV care, indexate în WoS, permit consolidarea fluxului de cunoaștere. Din punct de vedere organizatoric, am reușit să creăm un „ritual” academic prin organizarea conferinței în fiecare an, în prima săptămână din luna iunie. Mai mult decât atât, omogenitatea evenimentului rezidă și din crearea și dezvoltarea unei echipe unite, care participă la organizare încă din 2012, și are, astfel, posibilitatea de a aduce inovații bazate pe experiență și profesionalism.

Cine au fost invitaţii şi partenerii de marcă? Dar temele fierbinţi? Cu ce subiecte v-au ţinut „captivi” keynote speakerii?
După cum se poate observa și în alte domenii, revenirea la starea de normalitate, caracterizată de networking live și evenimente cu un număr mare de persoane nu mai poate fi realizată utilizând strict standardele dinaintea pandemiei. În cadrul conferinței desfășurate in situ, am menținut facilitățile de streaming a sesiunilor plenare, împreună cu prezentarea electronică a posterelor. La fel ca în orice ediție A4Life, am continuat seria sesiunilor plenare de deschidere, unde invitații speciali au dezbătut teme de actualitate. Ediția din acest an a stat sub semnul Climate changes and the future of food. Aceasta a fost, așadar, perspectiva intervențiilor deosebit de interesante din partea unor specialiști de top din domeniul științelor agricole și asociate. De la prezentări mai generale, referitoare la îmbunătățirea producției agricole și a securității alimentare în condițiile schimbărilor climatice (prof. Oscar Vicente - Universitat Politècnica de València), la prezentări mai specifice care au analizat amenințările și oportunitățile schimbărilor climatice asupra viitorului viței de vie, strugurilor și vinului (prof. dr. Pierre-Louis Teissedre - Universitatea din Bordeaux) sau asupra creșterii inteligente (smart) și durabile a animalelor (prof. Tomas Norton, KU Leuven) – participanții au avut parte de un adevărat regal academic.

Pornind de la tema centrală, ce tendinţe şischimbări majore se prefigurează în noulcontext mondial, marcat de instabilitate şi crize de tot felul? Caresuntconcluziileşi recomandările specialiştilor reuniţi la Conferinţa USAMV Bucureşti?
Discuțiile referitoare la securitatea alimentară sunt întotdeauna interesante, cu atât mai mult în actualul context dominat de schimbări climatice, conflicte regionale, pandemie etc. Toate aceste elemente vulnerabilizează anumite lanțuri globale de aprovizionare, produc sau accentuează blocaje, slăbesc sau reconfigurează interconexiunile. Preocupările cu privire la viitorul sistemului agroalimentar sunt din ce in ce mai mari. În plus, așa cum puncta prof. Oscar Vicente, soluțiile din trecut pentru asigurarea hranei pe glob au făcut apel la obținerea unor hibrizi superproductivi, care sunt, însă, și mari consumatori de pesticide, îngrășăminte și apă. În actualul context, aceste practici intensive de sporire a producției agricole sunt nesustenabile, resursele de apă și suprafetele de terenuri cultivabile sunt limitate.
Însă, cercetarea agricolă propune și alte soluții care ar putea fi utilizate pentru a acoperi necesarul în creștere al populației. Câteva dintre acestea au făcut obiectul prezentării prof. Vicente: utilizarea de tehnici de ameliorare clasică pentru obținerea de noi soiuri adaptate noilor condiții climatice, utilizarea tehnicilor biotehnologice pentru obținerea de plante modificate genetic, aclimatizarea plantelor sălbatice rezistente la stres abiotic (de exemplu a plantelor halofite sau xerofite, tolerante la soluri saline sau, respectiv, secetă), recuperarea cultivarurilor locale de plante, cu rezistență ridicată și adaptate climatului local, utilizarea noilor generații de biofertilizanți și biostimulanți îmbunătățirea eficienței nutriției plantelor. Pe toate aceste direcții, echipe de cercetare obțin rezultate promițătoare, iar menirea conferinței Agriculture for Life, Life for Agriculture este de a oferi aceasta platformă pentru discuție, analiză critică, reflecție, imbold și speranță.
Prezentarea prof. Teissedre a pus în perspectivă efectele schimbărilor climatice asupra viței de vie și vinului. Pentru această cultură specifică, schimbările climatice se reflectă evident la nivel de modificări de temperatură, dar și prin radiaţie solară mai mare, evaporație mai mare, secetă prelungită, modificări în regimul precipitaţiilor, grindină şi îngheţ de primăvară etc. Iar toate acestea constituie mari provocări pentru cultura viței de vie, care vor determina: schimbări ale arealului tradițional de cultură (dispar și apar noi zone viticole), schimbări ale gustului şi aromei vinurilor cunoscute (creșterea acumulării de zaharuri în struguri și, mai departe, creşterea conţinutului de alcool în vin), creșterea numărul de boli şi dăunători etc.
Prof. Tomas Norton a trezit un interes deosebit cu prezentarea Precision Livestock Farming, deoarece adresează așteptările noilor generații de fermieri (utilizare eficientă a timpului; interpretarea în timp real a datelor cu privire la sănătatea și bunăstarea animalelor transmise de senzori pentru luarea deciziilor). Tehnologii bazate pe senzori permit astăzi creșterea producției prin monitorizarea și controlul reproducției, producției, sănătății și bunăstării și cu reducerea numerică a personalului calificat.
Și pentru toate aceste informații prețioase oferite participanților de către invitații noștri speciali aș dori să mulțumesc colectivelor Facultății de Biotehnologii, Facultății de Horticultură, Facultății pentru Ingineria si Gestiunea Producției Animale care s-au implicat in invitarea acestor prestigioși KNS și să-i felicit pentru parteneriatele solide pe care le-au realizat cu centre de cercetare de referință.

Se vorbeşte tot mai mult despre soluri urbane şi agricultură pe zgârie nori, despre produse sintetice care vor elimina creşterea plantelor şi a animalelor. Goana după confort şi valurile tehnologice creează oportunități, dar ameninţă deopotrivă natura şi natura umană? Încotro ne îndreptăm?
Într-adevăr, după cum am menționat și mai devreme, evoluția societății, evoluția tehnologică au adus și noi forme de cultivare a plantelor, forme alternative de agricultură, nu neapărat pentru considerente legate doar de securitatea alimentară. Un număr diversificat de sisteme de agricultură - de la grădini comunitare urbane, ferme pe acoperiș și ferme verticale interioare, precum și sisteme specifice asociate cu producția de produse alimentare de nișă (microgreens), cu sistemele bazate pe sau fără sol (de exemplu, hidroponie, acvaponie, aeroponie) - sunt adoptate astăzi din ce în ce mai frecvent. Ca activități complementare producției agricole dominante care se desfășoară în mediul rural, acestea pot contribui, într-o anumită măsură, în diferite contexte, la eficiența sistemului alimentar. Însă rolul lor este mai degrabă multifuncțional, ca activități recreative, de incluziune socială, chiar terapeutice, activități care contribuie la creșterea gradului de conștientizare și care oferă oportunități educaționale sau prin care se oferă o alternativă pentru utilizarea deșeurilor organice urbane compostate etc. Cercetarea agricolă documentează aceste trenduri societale și încearcă să evalueze și impactul anumitor riscuri referitoare, de exemplu, la poluarea atmosferică urbană, contaminarea solurilor etc.
Ceea ce devine, însă, evident pentru toată lumea, este că mâncarea sănătoasă și sursele sustenabile de hrană trebuie să fie o preocupare a fiecăruia, nu doar a celor din domeniul agricol sau a decidenților politici. Acțiunile individuale, bine informate, generate de grija pentru o hrană sănătoasă, un mediu mai curat sunt extrem de importante pentru validarea unui anumit sistem de producție.

Există indiscutabil şi numeroase câștiguri aduse de tehnologii și transformarea digitală. Prin dimensiunea online adăugată în ultimii 3 ani evenimentului aţi crescut foarte mult adresabilitatea. Platforma agricultureforlife.usamv.ro a creat un ecosiostem de ştiinţă şi cercetare extins şi mult mai complex…
Componentele digitale adăugate în ultimii ani ne-au permis, în primul rând, să oferim predictibilitate participanților noștri tradiționali și să atragem o audiență sporită, în contextul în care o parte din evenimentele programate în anii 2020-2021 au fost amânate sau chiar anulate. Numărul de prim autori, de coautori a crescut continuu de la lansare până în prezent, aria geografică a autorilor s-a extins, dar, pe lângă acești indicatori cantitativi care arată eforturile de promovare ale echipei, o atenție mare s-a acordat creșterii calității lucrărilor. Le mulțumesc, pe această cale, tuturor evaluatorilor care au investit timp și ne-au ajutat în procesul de selecție și care, prin impunerea unor cerințe înalte de calitate și prin recomandările făcute autorilor, joacă un rol extrem de important pentru evoluția fluxului de cunoaștere.

Alături de pământ, apă şi biodiversitate, ştiinţa este un factor fundamental care influenţează producţia, securitatea alimentară şi sistemele biologice. Ţinând cont de acest reper, ce rol ocupă cercetarea ştiinţifică la nivelul USAMV Bucureşti? Cum contribuie evenimentul A4Life la creşterea în România a importanţei acordată cercetării și ştiinţelor agronomice, la furnizarea de informaţii şi soluţii premium pentru relansarea agriculturii şi realizarea unei strategii agricole naţionale conectată și adaptată la provocările, tendinţele şi exigențele momentului?
Știința reprezintă într-adevăr un factor fundamental pentru obținerea unor sisteme alimentare durabile, sănătoase, reziliente, inclusive de-a lungul fiecărei etape a filierei agroalimentare, de la fermier la consumator. Cercetarea agricolă trebuie să abordeze astfel, o serie de aspecte, de la nevoia unor sisteme alimentare durabile, cu un impact neutru sau pozitiv asupra mediului (protecția și conservarea mediului, gestionarea peisajului și conservarea biodiversității), la aspecte referitoare la accesul la produse alimentare suficiente și nutritive pentru orice locuitor al planetei, asigurarea unor venituri echitabile pentru fermieri, impactul socio-economic din comunitățile rurale, circularitate, tehnologii inteligente etc. Soluții bazate pe cunoaștere sunt necesare cu atât mai mult cu cât toate aceste provocări vizează aspecte vitale pentru populație și comunități, precum accesul la hrană, aer, apă, pământ și energie curată.
USAMV București lucrează constant pe toate aceste direcții în cadrul unor proiecte naționale și internaționale de cercetare. Oportunitatea pe care o oferă conferința, de a crea noi conexiuni, noi parteneriate, faptul că permite extinderea orizontului și domeniului de aplicare pentru cercetarea agricolă, face ca acesta să capete un puternic caracter integrativ fără de care nu este posibilă abordarea problemelor cheie cu care agricultura se confruntă astăzi.

Cercetarea agricolă este un suport esenţial al valorificării resurselor extraordinare pe care ţara noastră le deţine la nivelul solului. Conferinţa internaţională pe care o organizaţi este o vitrină a noutăţilor și preocupărilor ştiinţifice din domeniu şi un catalizator al schimbărilor spre care ar trebui să ne îndreptăm. Ce alte valențe îi atribuiţi? Ce impact vă propuneţi să aibă, pe planuri variate şi pentru actori diverşi?
USAMV București doreşte să devină un pol de cercetare, recunoscut naţional şi internaţional, pe baza contribuţiilor la dezvoltarea cunoaşterii şi ca răspuns la nevoile societăţii, prin valorificarea maximă a capacităţii de care dispune, promovând cu consecvenţă cercetarea inter şi multidisciplinară. Conferinţa asigură accesul şi contribuția la crearea de cunoaștere, pe de o parte, și, ceea ce considerăm extrem de important, transferul și adaptarea acesteia către mediul economic românesc. Faptul că, împreună, cercetători, reprezentanți ai fermierilor și ai agro-industriei, persoane cu putere de decizie împărtașesc aceleași preocupări și sunt expuși dezbaterii celor mai recente informații științifice face ca, mai apoi, implementarea rezultatelor cercetării să devină responsabilitate partajată, și prin urmare sustenabilă. Iar prezența ministrului Educației, ministrului Agriculturii și a altor reprezentanți ai autorităților publice la evenimentul nostru ne întărește această convingere.

Prezent la eveniment, secretarul de stat pentru Cercetare, domnul Tudor Prisecaru evidenția faptul că viteza de obținere a rezultatelor științifice în domeniul pe care îl reprezentați este destul de redusă în raport cu așteptările economiștilor care stabilesc bugetele. Din perspectiva USAMV București și A4Life, care considerați că este soluția pentru a avea o cercetare de profil mai performantă și un transfer superior de cunoaștere în agricultură?
Obținerea de rezultate științifice este, prin definiție, o activitate de durată, care necesită timp, răbdare și investiții ridicate. Cu atât mai mult în agricultură unde nu putem să influențăm durata proceselor și unde producția este expusă unor factori exogeni mai mult decât în orice alt sector economic. Cercetarea performantă, transferul superior de cunoaștere în agricultură presupun: recunoașterea importanței științei și cercetării pentru societate; viziune guvernamentală; cooperare constantă între mediul academic și cel politic, finanțare multianuală suficientă și predictibilă; creșterea prestigiului cercetătorilor pentru a fi siguri că atragem și menținem în CD&I cele mai valoroase resurse umane, astfel încât să diminuăm, stopăm și, poate într-o zi, să inversăm exodul creierelor. Acolo unde aceste principii se aplică, societatea în întregime prosperă.